Curtea de Conturi a descoperit că întreținerea spațiilor verzi în București a crescut, între 2007 și 2014, deși aceste spații s-au redus. Adaosurile practicate de furnizori ajung până la peste 2.000%: o crizantemă costă 310 de lei, de la 12 lei.

Creșterea suprafețelor de spații verzi ca o componentă principală a Îmbunătățirii condițiilor de mediu și climatice este unul din obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, amintește raportul Curții de Conturi privind întreținerea spațiilor verzi în București, în perioada 2007-2014.

Cu toate acestea, în Municipiul București spațiul verde s-a redus în ultimii ani.

Conform Cadastrului verde, situația pe sectoare a spațiilor verzi:

Curtea atrage însă atenția că în suprafețele cuprinse în Cadastrul verde au fost incluse și terenuri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice sau în categoria curți-construcții, care, potrivit Legii nr 135/15.10.2014, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.

Astfel, terenurile aparținând domeniului public încadrate în categoria ”spații verzi” administrate efectiv de UATMB (Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București) și sectoare prin structurile specializate, au o suprafață mult mai mică (cu 2.449,5 ha la nivelul anului 2012) decât suprafețele determinate pe baza Cadastrului verde.  

Totodată, se observă o scădere foarte mare a suprafeței spațiilor verzi administrate în anul 2011 față de anul 2010.

Concluzia autorilor este că ”față de datele oficiale, situația spațiilor verzi aparținând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se în fiecare an pe perioada auditată, atât pe total cât și pe fiecare componentă (parcuri, scuaruri, spații între blocuri, alte spații)”. 

”În acest moment, Bucureștiul și România nu îndeplinesc criteriul european privind suprafața de spațiu verde/locuitor de minimum 26 mp/cap de locuitor până la 31 decembrie 2013 (conform OUG nr. 114/2007)”, avertizează Curtea de Conturi.

În Capitală, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este de 23 mp.

Ce e și mai îngrijorător este faptul că odată cu finalizarea Cadastrului verde și eliminarea suprafețelor care nu aparțin domeniului public, valorile reale vor fi mult mai mici decât acest indicator țintă,

mai spune Curtea.

Fără reguli, fără strategii

În București nu există o strategie, un program sau o politică unitară, standarde de cost, norme calitative sau de dotare, pe baza cărora să fie fundamentate prevederile bugetare, fapt care se reflectă în rezultatele analizei prevederilor bugetare și a plăților cu această destinație pe perioada auditată.

Totodată, fundamentarea bugetului în general, nu a avut la bază planuri și studii privind materialul dendro-floricol care se plantează, amplasamentele, speciile și costurile estimate în funcție de tipul de sol și gradul de degradare al vegetației, fundamentarea făcându-se de obicei pe baza contractelor multianuale aflate în derulare.

De asemenea, în fundamentarea bugetelor nu au fost avute în vedere implementarea strategiilor și obiectivelor prevăzute în planul de acțiune pentru mediu așa cum rezultă din rapoartele Agenției pentru Protecția Mediului București, în care unul din obiectivele principale îl reprezintă reînființarea pepinierelor aparținând instituțiilor publice, a mai constatat Curtea de Conturi.

Acesta dă ca exemplu modul în care autoritățile Sectorului 3 au cuprins în buget și au achiziționat anual o mare cantitate de mobilier stradal fără nicio strategie și un proiect în acest sens și în condițiile în care nu au fost clarificate lipsuri de valori foarte mari.

Astfel, în ceea ce privește achizițiile de mobilier din anul 2013, s-a întocmit un referat de necesitate la nivelul Direcției Utilități Publice, în care se menționează că este necesar ca pentru anul 2013 să fie achiziționate și montate 1.400 bănci.

În opinia Curții, referatul nu conține decât o prezentare generică a noțiunii de ”spațiu public”, necesarul de bănci fiind stabilit urmare a verificărilor în teren, concluzionându-se că ”este necesară achiziționarea unui număr de aproximativ 1.400 bănci”.

O altă constatare a auditului privind fundamentarea necorespunzătoare se referă la cantitatea mare de ghivece sau mobilier stradal achiziționat și amplasat direct pe spațiul verde sau în locuri în care obstrucționează circulația, așa cum s-a întâmplat în zona Grozăvești, din Sectorul 6.

Au crescut cheltuielile cu paza spațiilor verzi

În condițiile în care firmele de pază angajate nu au atribuții și nu pot sancționa abateri de la ordinea și siguranța publică, ”singura justificare a acestui serviciu externalizat este de descurajare și prevenire a furturilor sau vandalizării bunurilor aflate pe domeniul public (mobilier stradal sau material dendro-floricol)”, precizează autorii auditului, adăugând că la niciun sector nu s-a făcut vreo analiză a valorilor bunurilor distruse sau furate, astfel că fundamentarea  cheltuielilor nu se bazează pe eficiența și economicitatea acestora.

Mai mult decât atât, având în vedere că inițial paza parcurilor a fost asigurată de Poliția Locală (Comunitară), care are competență de aplicare de sancțiuni contravenționale, legitimare etc., se impunea o analiză a oportunității și costurilor în cele două variante.

Ce este și mai greu de explicat este că, în aceste condiții, se observă o tendință de creștere de la an la an a valorii prestațiilor.

 

După cum se observă în graficul privind spațiile verzi administrate de ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București), a crescut numărul de posturi, deși măsura nu poate fi justificată prin creșterea suprafețelor spațiilor verzi aflate în administrare, cu excepția anului 2012 când au fost contractate separat posturile de pază necesare obiectivului Stadionul Național ”Lia Manoliu”.

Cum să amenajezi parcul Drumul Taberei reducând spațiul verde

Curtea de Conturi dă ca exemplu de fundamentare nejudicioasă a cheltuielilor pentru amenajare spații verzi cea mai mare investiție realizată în București: Parcul Drumul Taberei din Sectorul 6, care este și singura finanțată din fonduri europene.

 

Din auditul efectuat a rezultat faptul că în cazul Parcului Drumul Taberei lucrările de amenajare a terenului nu au avut ca rezultat creșterea suprafețelor verzi sau regenerarea vegetației în spațiile verzi degradate în conformitate cu cerințele Uniunii Europene,

a constatat Curtea de Conturi.

Achiziții la prețuri uriașe

Autoritățile din București nu au stabilit drept condiție obligatorie de participare la procedura de achiziție calitatea de producător a ofertanților. Totodată, nu a fost restricționată subcontractarea achizițiilor sau lucrărilor.

Prin urmare, după cum a constatat și ANAF, la o parte din societățile care derulează contracte de amenajare și întreținere spații verzi, acestea nu sunt producătoare de material dendro-floricol, materialele comercializate fiind achiziționate de la producători interni sau importate.

Consecința: prețurile sunt mult mai mari față de cele de achiziție de la producători (și de 20 de ori în unele cazuri). 

De asemenea, contractarea și derularea achizițiilor pentru amenajare peisagistică, prin societățile în care acționarul majoritar este Consiliul Local al Sectorului, a avut un efect contrar scopului declarat de înființare a acestor societăți, anume de reducere a cheltuielilor bugetare și de eficientizare a acestor activități.

Astfel, în auditul efectuat la SC ADPB SA (Societatea Comercială Administrarea Domeniului Public București), care a derulat contracte de valori foarte mari cu acționarul principal Sectorul 3, a rezultat că societatea a acționat ca ”o verigă intermediară între beneficiar (Sectorul 3 al Municipiului București) și furnizori, prețurile achitate de Sector fiind mult majorate prin adăugarea cotei de profit de către intermediar la prețurile de achiziție - adaosul practicat de SC ADPB SA fiind cuprins în general între 31-38%.

Mai mult, nici furnizorii SC ADPB SA nu au, de regulă, calitatea de producători, așa cum s-a reținut din verificările ANAF.

Curtea de Conturi dă ca exemplu în acest sens modul în care SC ADPB SA revinde la prețuri mult mai mari Sectorului 3 al Municipiului București, mobilierul urban cumpărat de la partenerii comerciali.

 

Arbuști și arbori furați

Auditul a reținut, în foarte multe cazuri, că arbuștii sau arborii plantați au fost înlocuiți anul următor sau după o perioadă chiar mai scurtă, urmare a neîntreținerii corespunzătoare sau a condițiilor din timpul iernii.

În Sectorul 3, în 2012, a fost semnalată degradarea unui număr de 89.158 arbuști, în valoare de 4.400 mii lei, precum și furtul a 11.522 plante în valoare de aproximativ 962 mii lei.

Un audit financiar din anul 2013, a constatat faptul că pe aliniamentul Theodor Pallady nu mai exista niciun arbust Taxus Baccata. Valoarea arbuștilor uscați la nici trei luni de la plantare pe aliniamentul Theodor Pallady și care la data auditului nu mai erau pe aliniament, este de 1.545 mii lei, conform Curții de Conturi.

De asemenea, s-a constatat din verificările efectuate pe teren faptul că foarte mulți din acești arbuști, în special taxus baccata și hibiscus plantați în anii 2011și 2012 sunt uscați sau lipsă din aliniamente, fiind observați ca fiind lipsă, degradați vizibil sau uscați un număr de aproximativ 5.000 bucăți arbuști taxus baccata (în plus față de cei constatați lipsă pe aliniament Tehodor Pallady) și cel puțin 78.800 bucăți arbuști hibiscus.

Mai mult, și arbuștii plantați în anul 2013 s-au uscat în proporție foarte mare și nu au fost înlocuiți pe cheltuiala furnizorului, neexistând în contractele încheiate între Sectorul 3 și SC ADPB SA clauze care să prevadă o perioadă de garanție pentru materialul dendro-floricol plantat.

O situație asemănătoare este și la Sectorul 6, unde a rezultat faptul că în mare parte plantele au fost distruse și degradate. Cele mai mari distrugeri au fost constatate la Thuja, unde din cele 5.000 fire au fost găsite pe teren doar 1.500 fire, paguba reprezentând un procent de 70% din cantitatea plantată în anii 2013-2014, și la arborii Acer, la care procentul distrugerilor și furturilor, pe o perioada de doi ani, a fost de 88,8%.

 

În Sectorul 4, în anul 2010 s-au constatat plante perene și rulouri de gazon în valoare de 354 mii lei care nu au fost găsite de auditori pe amplasamente, conducerea entității motivând că acestea fie au fost furate, fie s-au uscat.

Curtea de Conturi a remarcat că în București se utilizează într-o măsură foarte mare, ”uneori cu încălcarea prevederilor legale”, procedura achiziției directe, ”cu riscul achitării unor prețuri mult mai mari urmare a inexistenței unei concurențe reale”.

Spațiile verzi s-au redus, costurile au crescut

O altă anomalie este aceea privind creștere costurilor, deși spațiile verzi s-au redus.

”Față de intervalul 2007-2010, în perioada 2011-2014, costul mediu anual pentru amenajarea și întreținerea spațiului verde în Municipiul București a crescut, deși (...) suprafața spațiului verde aflată în administrarea sectoarelor și ALPAB a scăzut”, notează auditul.

Costul mediu de amenajare și întreținere a spațiilor verzi pe întreg Municipiul București în perioada 2007 – 2014 a fost de 20,67 lei/mp.

 

Peste 63% din lucrările efectuate în anul 2014 sunt lucrări de amenajare structuri de beton diverse culori, borduri și rigole din granit, pavaj ornamental din granit și garduri metalice și doar 37% reprezintă amenajare de spații verzi.

Curtea a descoperit că prețurile băncilor sau coșurilor de gunoi achiziționate de autoritățile locale din Capitală sunt foarte diferite.

Astfel, ADP Sectorul 2 a plătit pentru un coș de gunoi prețul de 225 lei, iar ADP Sectorul 1 a achitat suma de 1.370 lei pe un coș de gunoi,de aproape 6 ori mai mult.

Aceeași situație este la prețurile de achiziție a dotărilor pentru locurile de joacă, un indiciu privind folosirea ineficientă și neeconomicoasă a fondurilor publice.

Potrivit Curții, diferențele au fost posibile ca urmare ”a neelaborării și neaprobării unor standarde de cost pentru aceste achiziții, precum și nestabilirii unor criterii și caracteristici tehnice ale acestor dotări, unitare pe tot teritoriul Municipiului București”.

Din cele opt societăți la care s-au efectuat verificări, conform declarațiilor acestora consemnate în actele de control, o singură societate are și calitatea de producător a plantelor comercializate.

 

Adaosurile practicate de societățile furnizoare sunt de regulă foarte mari, ajungând până la 2000%.

Pentru exemplificare, Curtea a selectat 16 specii de arbori și arbuști și 6 specii de flori, cu pondere importantă în volumul total al achizițiilor derulate de Sectoarele din București.

 

Practic, adaosurile practicate de furnizori variază între 418 % în cazul trandafirilor (achiziționați cu 5,5 lei bucata și revânduți cu 28,5 lei / bucata) până la 2.483% în cazul crizantemei(achiziționată cu 12 lei bucata și revândută cu 310 lei / bucata). 

România riscă sancțiuni europene

Autorii atrag atenția că Bucureștiul este cea mai poluată capitală din Europa, iar România riscă sancțiuni din partea Uniunii Europene de 100.000 euro/zi, dacă se declanșează procedura de infringement pe mediu, urmare a nereducerii poluării din Municipiul București.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului, Bucureștiul ocupă primul loc în topul orașelor poluate din Uniunea Europeană, depășind Sofia, Atena și Roma.

Ca să fie evitată procedura de infringement, ”Capitala ar fi trebuit să aplice 47 de măsuri antipoluare încă din 2009, din care au fost realizate numai 15”, arată Curtea de Conturi.