Statutul de membru al Uniunii Europene oferă protecție în fața exceselor și eșecurilor guvernului național, consideră o mare parte a alegătorilor români, arată o analiză a European Council on Foreign Relations, un think-tank pan-european.

Aproape două treimi dintre români consideră că sistemul național nu funcționează cum ar trebui și speră că sistemul european ar putea oferi o soluție pentru „vindecarea” acestuia, arată raportul „Ce vor europenii cu adevărat: Cinci mituri demontate”.

Dintre temele care îi preocupă pe alegători înainte de scrutinul pentru Parlamentul European din mai, migrația și radicalismul islamic nu sunt foarte sus pe agenda românilor, care sunt mult mai interesați de situația economică și sunt îngrijorați de amenințarea rusă.

Într-adevăr, în România preocuparea este mai degrabă legată de românii care pleacă în alte țări europene, și nu numai, decât de străinii care ar veni aici. Paradoxal pentru o țară din care cu greu puteai pleca în urmă cu doar trei decenii, circa o treime din populație ar susține o reglementare care să interzică părăsirea țării pentru perioade lungi de timp.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre români consideră că, în eventualitatea unui colaps al UE, cea mai mare pierdere ar fi lipsa posibilității de a călători fără restricții în Europa, în timp ce un sfert ar regreta eforturile UE pentru protejarea democrației și statului de drept.

Votanții români nu sunt interesați foarte tare nici de problemele legate de schimbările climatice, deși este o temă foarte prezentă în discursul politicienilor europeni.

În schimb, concluzia esențială a studiului ECFR este că succesul în alegeri depinde de abilitatea politicienilor de a se poziționa drept agenți credibili ai schimbării și de oferirea unor agumente solide pe teme de care oamenii sunt interesați cu adevărat.