Eurodeputatul ungar Benedek Javor vorbește, într-un interviu acordat EurActiv.ro, de dublul discurs al politicienilor europeni care alimentează euroscepticismul dând vina pe Bruxelles pentru decizii la care contribuie chiar ei.

Eurodeputatul ecologist Benedek Javor, membru al formațiunii ungare Együtt 2014 - Párbeszéd Magyarországért și al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană din PE, explică faptul că politicienii populiști se comportă cum trebuie la Bruxelles, votează decizii, după care se întorc acasă și le spun oamenilor că UE i-a forțat să ia deciziile respective.

Benedek Javor atrage atenția că politicienii pot câștiga popularitate pe termen scurt cu acest dublu discurs, dar pe termen lung riscă să submineze Uniunea Europeană și să creeze impresia că Uniunea e împotriva statelor membre și a cetățenilor europeni.

Eurodeputatul ungur consideră că UE trebuie să comunice mai mult și să se apropie de cetățenii europeni.

În ceea ce privește corupția, Benedek Javor spune că fenomenul afectează solidaritatea în cadrul UE între vestici și estici. El e de părere că, în cazul în care se constată că nivelul corupției e prea ridicat într-un stat membru, UE nu ar mai trebui să dea fondurile autorităților din statul respectiv, ci să distribuie direct banii.

EurActiv.ro: Care e opinia dumneavoastră despre dublul discurs al oficialilor, care una spun acasă și altceva la Bruxelles? 

Benedek Javor: Normal că știu mai bine ce se întâmplă în țara mea, dar situația e similară și în alte state membre. Realitatea e că foarte des guvernanții statelor membre, care vin la Bruxelles sau la Strasbourg pentru întâlniri ale Consiliului sau alte reuniuni, au un ton pozitiv. Ton care se schimbă odată reîntorși în țările lor. Cred că despre asta e vorba când ne referim la populism: acești oficiali încearcă să răspundă unor instincte și sentimente primare, simple ale oamenilor, dar asta nu înseamnă că ei cred cu adevărat ceea ce comunică publicului.

Ei știu foarte bine cum funcționează mecanismul deciziilor la nivel european, știu că e nevoie de cooperare și compromis. Și se comportă ca atare la întâlnirile Consiliului sau la alte reuniuni și când se întorc în țările lor adesea comunică oarecum diferit sau exact opusul. Acest lucru e foarte dăunător, deoarece guvernanții caută în instituțiile europene țapi ispășitori și uneori merg împotriva faptelor, acuză instituțiile europene pentru decizii dificile cu care anterior fuseseră de acord la Bruxelles. Apoi vin acasă și arată cu degetul spre birocrații nebuni de la Bruxelles care i-au forțat să ia astfel de decizii.

Își arogă meritele pentru deciziile bune, iar în ceea ce privește deciziile care ar putea avea urmări negative le prezintă ca pe un fel de «diktat» al birocraților de la Bruxelles. E extrem de periculos, se creează o imagine în care guvernele naționale sunt prezentate ca actori pozitivi, iar instituțiile europene ca băieții răi. Uneori s-ar putea să fie așa. Dar în cele mai multe cazuri guvernanții din statele membre sunt parte a deciziei pe care o acuză odată întorși acasă, votează în favoarea ei.

Acest dublu discurs poate e bun pentru guvernele naționale care câștigă popularitate și sprijin din partea populației dar, în cele din urmă, subminează UE și creează în societate un sentiment că UE e împotriva statelor membre și a cetățenilor europeni. În timp ce guvernele câștigă popularitate pe termen scurt, prețul pentru asta e subminarea sprijinului public pentru UE.

EurActiv.ro: Cumva seamănă cu ce a făcut David Cameron în Marea Britanie…

Benedek Javor: David Cameron e un caz foarte special, pentru că realitatea l-a lovit în față foarte repede. În termeni istorici e un «loser», a jucat acest joc și a încercat să folosească euroscepticismul pentru a-și stabiliza poziția în propriul partid. Deci a fost o acțiune politică în interiorul unui partid și până la urmă a reușit să convingă oamenii că sunt probleme în UE, mai mult decât se aștepta el să o facă. Dar nu e și cazul altor politicieni europeni. Unii joacă acest joc mult mai bine decât a făcut-o Cameron și o pot face mult mai mult timp. Totuși pe termen lung toate aceste jocuri au un cost: procesul de integrare europeană. 

EurActiv.ro: În acest context, cum pot fi convinși oamenii să se prezinte în număr mare la urne, la europarlamentarele de anul viitor?

Benedek Javor: E nevoie de o comunicare mult mai activă la nivel european și e nevoie de un fact-check în privința comunicării guvernamentale, să spunem «nu e așa». Trebuie să ajungem la oameni. Adesea, instituțiile europene sut privite drept distante și greu de înțeles și trebuie să schimbăm această percepție. Toate instituțiile europene trebuie să se apropie de oameni, atât în spațiul virtual, cât și în viața reală. Trebuie să fim acolo, să-I informăm pe oameni în legătură cu ce se întâmplă în UE. Dar nu e vorba doar de comunicare. E important să înțelegem că opiniile eurosceptice apar doar parțial ca urmare a proastei comunicări. De vină sunt și deciziile proaste,  lipsa de transparență a instituțiilor europene.

 

În timp ce trebuie să îmbunătățim comunicarea trebuie să verificăm și ce a mers prost în UE, de ce oamenii își pierd încrederea în proiectul european și trebuie să reparăm aceste probleme. Trebuie să luăm în considerare mult mai mult problemele specifice ale statelor est-europene, unde de multe ori nu funcționează aceleași soluții ca în statele vestice. Trebuie să deschidem instituțiile, să le facem mai transparente, să creăm încredere și credibilitate, deoarece mulți oameni cred că procesul de luare a deciziilor e influențat de lobby și de interesele corporatiste.

 

Trebuie să intensificăm acțiunile împotriva corupției, pentru că și corupția subminează încrederea în instituțiile democratice naționale, dar și europene, atât în est, cât și în vest. În est, inclusiv în România și Ungaria, oamenii văd că sunt atrase fonduri europene, dar o parte destul de mare este pur și simplu furată de politicieni corupți. Astfel că UE ar trebui să dovedească faptul că e capabilă să controleze dacă banii sunt folosiți în scopul în care au fost alocați sau contribuie la îmbogățirea celor din cercul apropiat al elitelor economice și politice. În vest, în țările net contributoare, oamenii ar putea fi convinși că nu are rost să fie dați bani către estici, întrucât nu sunt folosiți pentru convergența economică, dezvoltare, îmbunătățirea situației societății. Corupția subminează conceptul de solidaritate și cred că fără solidaritate nu putem construi UE. 

EurActiv.ro: Dar cum ar putea interveni mai mult UE pentru a scădea nivelul corupției din statele membre? 

Benedek Javor: Avem la îndemână proceduri, care nu sunt bine implementate. Sigur, trebuie să îmbunătățim reacția instituțională, avem inițiativa privind Procurorul european. Din păcate, unele state, printre care Ungaria și Polonia, nu participă. Trebuie să fie un control independent al modului în care sunt utilizați banii europeni, altfel nu poate fi reconstruită încrederea în instituțiile europene și solidaritatea. Instituțiile europene trebuie să fie suficient de curajoase și să spună: dacă corupția atinge un anumit nivel într-un stat membru să fie gata să schimbe sistemul de acordare a banilor. Nu spun să fie tăiată finanțarea, e bine că avem o politică de coeziune, eu unul nu aș sprijini tăierea fondurilor, dar ce poate fi făcut e ca banii să nu mai fie dați guvernelor statelor membre, care apoi îi distribuie, ci să fie instituit un sistem prin care Bruxellesul să distribuie în mod direct fondurile, fără a mai implica guvernele.