Titus Corlățean era ministru în 2014 și a organizat în mod dezastruos alegerile prezidențiale din Diaspora. El a fost demis înainte de turul 2 și revine acum în Guvern, după ce a fost salvat de ancheta DNA de către colegii din Senat.

Scenele de duminică din Diaspora cu cozi și oameni care nu au reușit să voteze au reamintit românilor de episodul din 2014, când a fost același scenariu. Atunci ministru de Externe era Titus Corlățean, propus marți seara vicepremier pentru Parteneriate Strategice.

Pentru turul I al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie, MAE a deschis prea puține secții de vot - 294. Colegul său de partid Victor Ponta a câștigat primul tur la 10 procente în fața candidatului PNL Klaus Iohannis, dar mii de oameni nu au putut vota și la București s-a declanșat scandalul.

Președintele Traian Băsescu, liderii Opoziției, românii din Diaspora și cei din țară i-au cerut lui Corlățean să crească numărul de secții în turul II, dar șeful diplomației a refuzat. El invoca lipsa unei baze juridice, deși Biroul Electoral Central i-a transmis contrariul.

"Instituţia MAE îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică, legală, pentru suplimentarea la turul II cu noi secţii de votare în străinătate. Nici legea, prin art. 54,  nici alte dispoziţii legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, paşi, nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permite tragerea acestei concluzii, potrivit căreia se pot înfiinţa noi secţii de votare în străinătate. Vreau să vă arăt cele două documente discutate, comunicatul BEC şi hotărârea BEC, care are forţă juridică, dar care nu prevede nimic cu privire la inexistenţa unui impedimente legal. Comunicatul BEC nu are forţă juridică", se justifica Titus Corlățean.

În schimb, el propunea creșterea numărului ştampile și de cabine de vot, precum și suplimentarea personalului.

Cum presiunile au continuat și zeci de mii de români au protestat la București și în alte orașe, Corlățean a preferat pe 10 noiembrie să-și dea demisia, decât să mărească numărul de secții de votare în turul II:

"L-am informat pe primul ministru că am decis să-mi depun mandatul de ministru de Externe. Am obligaţia să asigur, împreună cu echipa Ministerului Afacerilor Externe, respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. Am decis să-mi depun mandatul. Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice şi electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis. Nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate. În consecinţă, pentru că doresc să respect legea, am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe al României".

Succesorul său, Teodor Meleșcanu, a avut aceeași atitudine, deși BEC l-a asigurat și pe el că poate înființa secții noi.

"În ceea ce privește suplimentarea numărului de secții de votare, față de solicitarea MAE din 11 noiembrie 2014 ca BEC să adopte hotărâri sau decizii, în conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, prin care să se clarifice fără echivoc temeiul legal pentru înființarea de noi secții de votare în străinătate, precum și procedurile aferente și termenele legale de înființare și de constituire sau contestare, după caz, la birourile electorale ale acestora, MAE constată că BEC nu a oferit clarificările necesare",  declarat cu două zile înainte de turul II Meleșcanu, căruia Ponta îi promisese un post de consilier la Cotroceni. 

Calculele electorale și lipsa de considerație față de dreptul românilor din Diaspora de a vota l-au afectat însă chiar pe candidatul PSD, ”spulberat” în turul II de Klaus Iohannis.

Cozile s-au repetat și în turul II, iar Meleșcanu a demisionat la două zile după scrutin, afirmând senin că "nimeni nu a fost împiedicat să-și exercite dreptul de vot de către nimeni" și că în Diaspora "nu s-au înregistrat incidente grave".

Aceeași strategie: de vină sunt ambasadorii

Și atunci, și acum, autoritățile au încercat să dea vina pe diplomați care nu ar fi estimat corect numărul de români din statele respective.

Dar HotNews.ro descoperea în noiembrie 2014 că diplomații români din Italia, țară cu o comunitate largă de români, au cerut ajutor autorităților locale pentru deschiderea de secții de vot în două orașe (Riano și Verbia), primăriile au răspuns pozitiv cererii, dar Ministerul Afacerilor Externe a refuzat sprijinul acestora. Au existat și ambasadori care au dezvăluit că au cerut secții mai multe, dar nu li s-au aprobat cererile. 

Adevărul.ro descrie cu amănunte și informații clare cum ”a premeditat” Titus Corlăţean haosul de la alegerile de acum cinci ani.

Acum, Viorica Dăncilă vine și spune că ea crede că s-a greșit în ambasade și consulate, deși MAE abia a anunțat declanșarea unei anchete. 

Senatul l-a scăpat pe Corlățean de ancheta DNA 

Procurorii anticorupții au declanșat o anchetă privind votul din Diaspora din 2014, dar ea a fost clasată anul trecut după ce Senatul a respins începerea urmăririi penale împotriva lui Titus Corlățean.

Conform Digi 24, procurorii DNA au dispus clasarea deși, după cum arată într-un comunicat, ”din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale”.

Dăncilă nu vede nicio problemă

Întrebată marți seara după CEx, Viorica Dăncilă s-a arătat cât se poate de nedumerită: ”Nu cred că e o problemă, portofoliul pentru Parteneriate Strategice nu are legătură cu votul din Diaspora”.

”Ce legătură au cele două portofolii? Nu putem spune că Titus Corlățean nu are experiență pe externe”, a insistat Dăncilă.

În noiembrie 2019 avem din nou alegeri prezidențiale.