Eurodeputatul PPE explică, într-un scurt interviu acordat EurActiv România, de ce Comisia europeană a propus mai mulți bani pentru România în cadrul politicii de coeziune, în bugetul 2021-2027. Siegfried Mureșan avertizează însă că negocierile vor fi dure, în condițiile în care unele țări au primit mult mai puține fonduri. În opinia sa, România va avea un handicap în aceste negocieri, cu un premier ca Viorica Dăncilă, fără acces la prim-miniștrii importanți din UE.

În schimb, purtătorul de cuvânt al PPE nu este mulțumit de propunerea pentru agricultură, apreciind că România trebuie să respingă alocarea propusă de CE în cazul dezvoltării rurale. De asemenea, Siegfried Mureșan ar dori ca nivelul subvenției pentru fermierii români să se apropie de nivelul subvențiilor primite de fermierii din alte state membre.

În ceea ce privește condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, eurodeputatul român respinge această ideea a Comisiei, deoarece îi afectează pe beneficiari.

EurActiv: Ce părere aveți despre alocările propuse pentru România în cazul fondurilor de coeziune și pentru agricultură în exercițiul financiar 2021-2027?

Siegfried Mureșan: Ne aflăm la începutul procesului decizional legat de bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Vestea bună e că Executivul european a propus României mai multe fonduri structurale și de coeziune în viitorul buget multianual față de perioada 2014-2020. De ce ni s-au propus mai multe fonduri europene? Deoarece la indicatorii care determină alocările pe fiecare stat membru stăm mai rău decât alte state membre. Care sunt acești indicatori? În primul rând PIB-ul pe cap de locuitor. Regiunea cea mai săracă a României – regiunea de Nord-Est – are un PIB pe cap de locuitor de doar 36% din media UE.

Un alt criteriu care stă la baza acordării fondurilor structurale și de coeziune este eficiența energetică. Noi suntem ineficienți din punct de vedere energetic, ca atare UE a decis să ne  aloce mai multe fonduri europene pentru a ne îmbunătăți eficiența energetică.

În plus, nivelul șomajului, mai ales în rândul tinerilor, șansele tinerilor de a găsi un loc de muncă și calitatea sistemului de învățământ sunt considerate a fi deficitare în România și, de aceea, UE ne ajută cu mai multe fonduri pentru a recupera decalajele în aceste domenii. Repet, vestea bună este că se propun mai multe fonduri structurale și de coeziune pentru România. Dar, realitatea este că, în timp ce nouă ni se propun mai multe fonduri structurale și de coeziune, altor state membre li se propun mai puține fonduri: de exemplu, în cazul Poloniei este vorba de o scădere cu 24%, iar în cazul Ungariei – de 23%. Este evident că aceste state nu vor accepta aceeste reduceri și urmează negocieri foarte dure.

Nouă ni s-a propus o creștere de 8%, adică de la 25 la 27 de miliarde de euro. De capacitatea României de a se impune în negocierile cu celelalte state membre depinde dacă România va primi 27 sau 25 de miliarde de euro.

Există și capitole la care situația pentru România nu este la fel de bună și unde trebuie să ne opunem propunerii inițiale a Comisiei și anume la agricultură. Pentru plăți directe s-a propus aceeași sumă ca și în exercițiul anterior - 11,9 miliarde de euro. Este bine că nu s-au propus tăieri, dar trebuie să vedem dacă nu e posibilă totuși o creștere a subvenției la hectar pentru România și, mai ales, o apropiere de subvenția din alte state. În alte state, subvenția la hectar e mai mare decât în România fiindcă se evaluează că acolo fermierii au cheltuieli mai mari, dar trebuie să vedem dacă acea subvenție mai mare într-adevăr se justifică și dacă, pe baza cheltuielilor pe care fermierii din România le au, nu s-ar impune o creștere a subvenției pentru țara noastră. Eu aș milita pentru o creștere și pentru o apropiere a subvenției la hectar pentru fermierii români de nivelul subvenției din alte state.

Tot la agricultură există și o propunere îngrijorătoare a CE și anume pentru dezvoltare rurală. În cazul României s-a propus reducerea fondurilor de la 8 la 6 miliarde de euro. Este un lucru rău și trebuie să-l respingem, deoarece banii pentru dezvoltare rurală sunt bani pentru investiții în tehnologizarea fermelor, abatorizare, construcția de capacități în mediul rural, astfel încât fermierii să poată produce bunuri cu valoare adăugată ridicată, să nu mai exportăm doar produse brute la preț mic, adică un litru de lapte la 60-80 de bani, ci brânzeturi, mezeluri de înaltă calitate. Agricultura și industria alimentară din România au nevoie de această tehnologizare. Din acest motiv spun că nu trebuie să acceptăm nicio reducere nici la acest al doilea pilon al dezvoltării rurale.

EurActiv: Cum se vor derula negocierile? Cine negociază din partea României?

Siegfried Mureșan: În cazul bugetului anual al UE, ministrul Finanțelor Publice negociază, în timp ce bugetul multianual este în responsabilitatea ministrului Afacerilor Europene. Acesta coordonează poziția pentru România, dar, evident, în strânsă legătură cu ministerele de linie: Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, cel al Mediului, Ministerul Dezvoltării. Tot guvernul, toate ministerele sunt implicate pe politicile sectoriale, iar rolul de coordonare îl are ministrul Afacerilor Europene care trebuie dublat de un prim-ministru credibil, cunoscut la nivelul UE, capabil să deblocheze la nivelul prim-miniștrilor negocieri care, eventual, se blochează sau sunt defavorabile la nivelul miniștrilor. A avea un guvern al României condus de un prim-ministru care nu are acces nici la prim-ministrul Franței, nici la cel al Marii Britanii, nici la cancelarul Germaniei sau al Austriei, nici la al Olandei sau la mulți alți prim-miniștri este clar un dezavantaj major, chiar un handicap pe care România îl va avea în aceste negocieri.

EurActiv: După ce Comisia Europeană a anunțat propunerea de buget, Liviu Dragnea a declarat că nu are nimic împotriva legării fondurilor europene de respectarea statului de drept și că România oricum nu va fi afectată. Dvs. cum vedeți această propunere a CE? Va rămâne în picioare?

Siegfried Mureșan: CE a făcut o propunere inițială generică. Deocamdată nu există o concretizare a acestei propuneri. Comisia a reflectat cu privire la condiționarea fondurilor europene de independența justiției. Ceea ce eu doresc este ca, indiferent ce măsuri vor lua guvernanții, beneficiarii de fonduri europene să nu fie afectați. Nu e corect ca un student, beneficiar al unei burse Erasmus, un fermier care primește fonduri europene sau un cercetător universitar să fie afectați ca urmare a unei decizii greșite, iresponsabile luate de către oameni politici. Eu vreau combaterea corupției, asigurarea independenței justiției cu toate mijloacele, folosirea instrumentelor UE pentru atingerea acestui obiectiv, aceasta e propunerea mea de principiu.

Legat de această condiționare, atât timp cât ea afectează beneficiarii de fonduri europene mă opun. La momentul de față nu ne aflăm în apropierea unei decizii, există doar o primă idee a CE care trebuie concretizată. Abia după ce va concretizată se va pune problema unei poziționări și a unei decizii pe baza unei propuneri concrete.