Șefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE și din cele șase țări partenere din Europa de Est se vor apleca și asupra beneficiilor concrete de care s-au bucurat cetățenii din cele șase state ale Parteneriatului Estic: R. Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.

Din partea României participă președintele Klaus Iohannis.

Participanții vor discuta - potrivit unui comunicat - despre modalitățile de a consolida în continuare cooperarea în cele patru domenii prioritare asupra cărora s-a convenit la precedentul summit de la Riga, din 2015:

• o economie mai puternică: dezvoltarea economică și îmbunătățirea oportunităților de pe piață.
• o guvernanță mai puternică: consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe.
• o conectivitate mai puternică: consolidarea interconexiunilor, în special în domeniul transporturilor și al energiei
• o societate mai puternică: creșterea mobilității și a contactelor interumane.

În documentul de lucru comun intitulat "Parteneriatul estic - Axarea pe principalele priorități și rezultate”, SEAE și Comisia Europeană au identificat 20 de rezultate pentru 2020 în aceste patru domenii. Raportul a fost prezentat prima dată în decembrie 2016 și revizuit în iunie 2017.

FT notează nemulțumirea Kievului ca urmare a faptului că Ucrainei și celorlalte cinci state nu li se va oferi niciun fel de angajament privind aderarea la Uniunea Europeană. Analiști citați de Financial Times consideră că Bruxellesul ar trebui să le ofere "premii suplimentare" celor care au semnat tratate de asociere cu UE și să construiască relații mai apropiate cu cele care nu au semnat încă.

Comisarul european pentru Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, a declarat că vineri după-amiază va fi semnată o declarație finală, relatează APA.
 
Hahn a mai spus că declarația nu va mulțumi pe toată lumea în proporție de sută la sută, dar "va acoperi interesele celor 28 de state membre și ale celor șase țări din Parteneriatul Estic".

Europarlamentarul S&D Andi Cristea, copreședinte al Comitetului de Asociere UE-R. Moldova, consideră că summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles este o bună oportunitate pentru ca UE să transmită un mesaj politic pentru țările partenere. De asemenea, eurodeputatul a subliniat, într-un interviu acordat TVR Moldova că progresele înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia ar trebui să se reflecte în următoarele programe din cadrul Parteneriatului Estic.

Întrebat de relațiile dintre Chișinău și Bruxelles, care în ultimii ani au avut mai multe perioade de criză, Cristea a răspuns:

"Aș spune că este o perioadă a pragmatismului și a rezultatelor. Guvernul Filip de când a ajuns la guvernare a înțeles că relația cu Bruxellesul depinde în primul rând de ritmul reformelor, de viteza cu care se implementează Acordul de Asociere, este o relație de condiționalitate care lucrează în avantajul ambelor părți. Multe reforme au fost adoptate și implementate în ultimii doi ani, iar rezultatele se văd în creșterea economică și în faptul că tot mai mulți cetățeni privesc cu mai multă încredere către vest, către Uniunea Europeană. A existat uneori tentația de a folosi relația Guernului cu instituțiile europene în lupta politică internă și acest lucru s-a văzut în adoptarea sistemului electoral mixt. Eu resping aceste abordări și cred că avem nevoie de criterii stabile precum cele din documentele care au fost semnate cu Republica Moldova, tocmai pentru a evolua și pentru a evalua progresul. Țintele în mișcare nu ajută pe nimeni, este foarte bine că Guvernul știe ce are de făcut, că se concentrează pe îndeplinirea condiționalităților pentru a putea beneficia de asistență financiară din partea Uniunii Europene. Eu cred că Republica Moldova este pe un drum bun și este important să continue tot așa".

Detalii, aici.

Eurodeputații doresc legături mai strânse între UE și Ucraina, Georgia, Moldova

Recent, Parlamentul European a propus noi modalități de intensificare a relațiilor UE cu Ucraina, Georgia și Moldova înainte de summit.

"Ucraina, Georgia și Moldova lucrează din greu pentru a crea legături mai strânse cu UE, în ciuda rezistenței puternice din partea Rusiei. Cetățenii acestora beneficiază deja de călătorii fără viză în UE, iar țările au oportunități comerciale sporite grație acordurilor de liber schimb", se arată într-un comunicat al PE.

Un raport al Legislativului solicită aprofundarea colaborării și găsirea unor noi modalități de a sprijini țările aflate la frontierele de est ale UE.

Creșterea sprijinului acordat vecinilor din est

În fruntea listei de recomandări este înființarea unui fond fiduciar pentru Ucraina, Georgia și Moldova. Fondul fiduciar este un instrument de dezvoltare pentru o reacție rapidă și flexibilă a UE la situațiile de criză și post-criză. Resursele ar proveni de la donatori publici și privați pentru investiții în proiecte care vizează îmbunătățirea structurilor socio-economice.

"Crearea unui model Parteneriatul Estic Plus pentru țările asociate, cu posibilitatea unei viitoare participări în domeniul vamal, energetic și digital este esențială”, a declarat co-raportoarea Laima Andrikienė (PPE, Lituania).

Aceste măsuri se adaugă structurilor și proiectelor UE de cooperare și dezvoltare din regiune deja existente. Propunerea subliniază necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele teritoriale care implică țările. Acest lucru este deosebit de important în prezent, deoarece sancțiunea UE față de Rusia va expira în ianuarie 2018.