Raidul poliției asupra Bugün Tv și Kanaltürk a avut ca pretext faptul că cele două posturi de televiziune sunt suspectate de spălare de bani și sprijinirea unei organizații teroriste, relatează Deutsche Welle.

Televiziunile fac parte din Ipek Media Group, trust media cunoscut pentru legăturile sale cu fostul imam Fethullah Gülen, aflat în prezent în SUA, după ce a fost acuzat că pune la cale o lovitură de stat.

Jurnaliștii au încercat să-i împiedice pe polițiști să intre în clădire, dar aceștia au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă și au arestat nouă ziariști. Doi jurnaliști au fost spitalizați în urma confruntărilor.

Forțele de ordine au pătruns în sala de emisie și au oprit transmisiunea.

Polițiștii nu au venit singuri, ci însoțiți de persoane care au preluat managementul celor două televiziuni.

Koza Ipek Holding susține că acțiunea reprezintă o încercare a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) al președintelui Recep Erdogan de a reduce la tăcere opoziția, cu câteva zile înainte de alegerile anticipate din 1 noiembrie.

Comentând intervenția poliției, premierul Ahmet Davutoglu a declarat, la un post de televiziune, că este vorba de o investigație în desfășurare și trebuie așteptate rezultatele anchetei.

Ambasada SUA la Ankara a reacționat pe Twitter, atrăgând atenția că "reducerea numărului de opinii la care au acces cetățenii, în special înaintea unor alegeri, reprezintă un motiv de îngrjorare”.

Sute de persoane au protestat în fața sediului față de decizia de înlocuire a consiliului de administrație. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa.

Redactorul-șef al Bugün TV, Tarik Toros, a declarat că noua conducere vine de la grupul media Sabah-ATV, apropiat de putere. Aceștia au adus aparatură nouă și intenționează să reia emisia, cu știri proguvernamentale.

Niciun interes pentru statul de drept

Avocatul Turgut Kazan a declarat pentru DW că, de la referendumul constituțional din 2010, Turcia a devenit "o țară fără niciun fel de interes în ceea ce privește statul de drept”.

"În acest moment, procurorii și judecătorii lucrează pentru Palat (pentru președintele Erdogan – n.r.). De aceea nu are niciun rost să discutăm dacă raidul de la Ipek Koza a fost legal sau nu”, a spus avocatul.

El a mai precizat că instituție de presă care nu are legături cu șeful statului riscă un tratament similar.

Miza alegerilor de duminică: majoritatea absolută pentru partidul prezidențial

Alegerile anticipate au fost declanșate după ce formațiunea președintelui Recep Tayyip Erdoğan nu a reușit la alegerile din iunie să obțină majoritatea absolută în Parlament, pentru prima dată de la preluarea puterii în 2002.

AKP a eșuat și în încercarea de a forma o coaliție cu forțele de opoziție.

Chiar dacă e puțin probabil, Erdogan speră ca Partidul Justiției și Dezvoltării să obțină suficiente mandate pentru a putea modifica Constituția. Erdogan vrea această modificare pentru a oferi mai multă putere președintelui, adică lui însuși.

Parlamentul turc are 550 de locuri. Un partid trebuie să obțină 276 de mandate pentru a avea majoritatea. Pentru modificarea legii fundamentale e nevoie însă de 367 de mandate, iar pentru organizarea unui referendum de 330.

Partidul lui Erdogan are 41% în intențiile de vot, potrivit ultimelor sondaje. Dacă acest procent se va reflecta și în rezultatul alegerilor, AKP nu va avea majoritatea absolută nici după alegerile de duminică.