Guvernul României a decis miercuri să suspende efectele articolului ce permite deținuților să câștige câte 30 de zile de libertate în baza unor „lucrări științifice” redactate după gratii.

Suspendarea articolul este pentru un termen de șapte luni, iar până la această dată se va lua o decizie în privința acestui articol: abrogarea sau modificarea condițiilor și metodelor de evaluare a acestor lucrări scrise de deținuți.

„Guvernul a adoptat astăzi o suspendare a acestui articol până la 1 septembrie. S-a ținut cont și de concluzia CSM-ului. Guvernul consideră că s-a făcut un abuz de drept”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Zecile de deținuți care scriu „lucrări științifice” în penitenciare, dar și coordonatorii acestor lucrări au intrat în atenția procurorilor anticorupție.

Potrivit procurorilor, faptele ar fi fost săvârșite de mai multe persoane „care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat”.

„Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, afirmă DNA.

Procurorii susțin că, printre persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni de corupție, există deținuți care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, „exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”, se arată într-un comunicat al DNA.

Procurorii mai spun că ar fi existat persoane care au acceptat să scrie lucrări „cu un aparent caracter științific” și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate.

„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, explică procurorii.

Ministrul vrea abrogarea, CSM se opune

Legea privind executarea pedepselor prevede că pentru fiecare lucrare științifică scrisă, condamnatului i se consideră executate 30 de zile din pedeapsă.

CSM susține că măsura propusă de ministrul Justiției, Raluca Prună, de abrogare a acestui articol, este discriminatorie față de deținuții cu pregătire intelectuală în raport cu cei care muncesc cât timp sunt în penitenciare și beneficiază de reducerea pedepsei.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a respins abrogarea articolului de lege care îi vizează pe deținuții-scriitori. Dar avizul CSM este consultativ.

Ministrul Justiției a susținut că dimpotrivă, articolul pe care vrea să-l abroge este discriminatoriu pentru că „pentru o colecție de hârtii” un deținut poate beneficia de reducerea a 30 de zile din pedeapsă, în timp ce o altă persoană condamnată care desfășoară o activitate fizică trebuie să muncească patru zile pentru a i se reduce o singură zi din pedeapsă. „Noi oricum discriminăm între munca fizică, unde primim 1 zi liberă la 4 zile de muncă, și dăm 30 de zile la o colecție de hârtii care se numesc lucrare științifică”, a spus Prună.