Alegerile europarlamentare din mai au dus la crearea unui legislativ european în care alianțele vor fi mai greu de construit, mai ales că și grupurile politice s-au reașezat.

Grupurile politice - care reunesc deputații în funcție de afinitățile politice, nu de naționalitate - au un rol foarte important în activitatea Parlamentului European, deoarece evaluează rapoartele comisiilor parlamentare și pot depune amendamente, iar europarlamentarii votează, de cele mai multe ori, în funcție de pozițiile stabilite la nivel de grup.

În Parlamentul care tocmai își încheie mandatul, doar două grupuri asigurau majoritatea, formând ceea ce observatorii numeau „marea coaliție” - popularii (PPE) și socialiștii și democrații (S&D). 

Cele două grupuri rămân cele mai mari și din actualul legislativ, dar ambele au pierdut un număr semnificativ de deputați, astfel că o coaliție între doar două mișcări politice nu mai este posibilă. De aceea, analiștii spun că formarea unei majorități va fi complicat de realizat, iar fragmentarea actualului legislativ ar putea duce la blocaje în activitatea acestuia.

În schimb, în alegerile din mai au câștigat teren semnificativ verzii și mișcările politice extremiste și anti-sistem. Dar forțele de extremă dreapta și anti-europenii nu au reușit să ajungă la un acord care ar fi dus la crearea unuia dintre cele mai puternice grupuri din Parlamentul European, astfel că acesta va fi, cel mai probabil, condus tot de partidele tradiționale.

Popularii, adică Grupul Partidului Popular European, va avea în noul Parlament 182 de deputați, potrivit actualelor estimări. Deși a pierdut aproape 30 de membri față de precedentul legislativ, grupul PPE rămâne cel mai important și, ca urmare, a emis pretenții la preluarea șefiei Comisiei Europene. În cadrul PPE, România are a treia delegație ca mărime (după Germania și Polonia), cu 14 deputați - 10 din partea PNL și câte 2 reprezentanți ai UDMR și PMP.

Social-democrații sunt reuniți în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), care va avea 154 de deputați, față de 185 anterior. PSD pare să fi reluat relațiile cu grupul socialiștilor europeni, după ce aceștia le înghețaseră la apogeul atacului asupra justiției sub comanda lui Liviu Dragnea. PSD are 8 eurodeputați, un al nouălea urmând să se adauge după Brexit, când România va mai primi un mandat în Parlamentul European.

Al treilea grup că mărime din Parlamentul European este Renew Europe, grupul recent fondat de partide membre ale ALDE împreună cu partidul lui Emmanuel Macron și cu Alianța 2020 USR PLUS. În total, Renew are 108 deputați, incluzând-i și pe cei ai Alianței dintre USR și PLUS, iar grupul parlamentar este condus de Dacian Cioloș, fost comisar european și fost premier al României. În legislatura care tocmai se încheie, grupul ALDE avea 69 de europarlamentari, între care se numărau și cei ai partidului omonim din România.

Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană a câștigat cu circa 50% mai multe mandate în alegerile de luna trecută, astfel că a devenit, cu 75 de eurodeputați, al patrulea grup din PE. Această mișcare poate fi considerată marele câștigător al alegerilor europene, chiar dacă „valul verde” nu a cuprins încă toate statele membre.

Identitate și Democrație (ID) înlocuiește Grupul Europa Națiunilor și a Libertății, în contextul în care partidele lui Matteo Salvini (Liga Nordului) și Marine Le Pen (Frontul Național) rămân principalii contributori. Grupul are 73 de membri, o dublare față de cei 36 din legislatura precedentă.

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a căzut de pe locul trei până pe locul șase ca număr de membri, în special din cauza rezultatelor dezastruoase obținute de conservatorii britanici la alegerile de luna trecută. În noul Parlament, ECR va avea 62 de membri, potrivit actualelor estimări, față de 77 în cel anterior, iar principala delegație e cea a Poloniei - partidul Lege și Justiție (PiS) are 26 de eurodeputați.

Extrema stângă este reprezentată de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), dar și acest grup a scăzut ca număr de membri, de la 52 la 41.

Încă nu este clar ce se va întâmpla cu cei 29 de deputați ai Partidului Brexit, condus de Nigel Farage, și cei 14 ai Mișcării 5 Stele din Italia, după ce nu au putut constitui un grup, pentru că nu au îndeplinit o condiție minimă - aceea de a avea membri din cel puțin un sfert din statele membre, adică 7. Cinci Stele și fostul partid al lui Farage, UKIP, erau stâlpii grupului Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD), care a dispărut acum din Parlamentul European.

Dacă Farage nu vrea decât un Brexit cât mai rapid, ceea ce i-ar scoate deputații din PE oricum, deci este posibil să nu fie foarte interesat în negocieri, Mișcarea 5 Stele a încercat să creeze o platformă pan-europeană, dar a eșuat. Pe de altă parte, ca non-afiliat, Farage ar beneficia de mult mai puțin timp pentru discursuri în plen, astfel că este posibil să caute totuși o alianță. În schimb, 5 Stele are mari neînțelegeri cu partenerii de coaliție din Italia - Liga Nordului - deci nu ar putea să-și găsească locul nici în ID.

Rămâne de văzut ce alianțe s-au format în special la voturile de săptămâna viitoare pentru alegerea conducerii PE și, mai ales, când Consiliul European va desemna viitorii lideri ai principalelor instituții ale UE.