În România, clasată în mod constant printre țările cele mai eurofile, de la aderarea sa la UE în 2007, instituțiile europene au devenit în ultimele luni ținta majorității de stânga care nu a încetat să denunțe o Uniune nedreaptă, care neagă țării dreptul la propriile opinii, conform declarațiilor liderului Partidului Social-Democrat (PSD, la putere), Liviu Dragnea, notează AFP, preluată de Agerpres.

Agenția franceză de presă scrie că degradarea relațiilor dintre Bruxelles și Guvernul român se produce în cel mai prost moment posibil: Bucureștiul va deține pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie, președinția semestrială a UE, tocmai când proiectul european se va confrunta în 2019 cu provocările divorțului de Marea Britanie, cu negocieri privind viitorul buget comunitar și alegeri europene care ar urma să consfințească ascensiunea taberei eurosceptice.

Ceea ce a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană este încăpățânarea PSD de a impune o amplă revizuire a sistemului judiciar, scrie France Presse, care amintește că Bruxellesul a cerut renunțarea la reformele judiciare, apreciind că acestea subminează lupta împotriva corupției, un rău endemic în România.

Pentru detractori, aceste măsuri nu au alt scop decât de a reduce cazierul judiciar al numeroșilor aleși și apropiați ai PSD, între care și Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul și vizat de alte două proceduri, în timp ce social-democrații acuză procurorii anticorupție că fac parte dintr-un ''stat paralel'' care acționează împotriva puterii alese.

AFP scrie că autoritățile de la București nu par decise să mai reducă tonul în ceea ce privește criticile lor la adresa justiției. Dimpotrivă, guvernul condus de Viorica Dăncilă intenționează să adopte rapid o ordonanță de urgență privind amnistia, proiect care ar marca depășirea unei linii roșii, potrivit avertismentelor făcute de o sursă europeană.

România, care ''are deja un handicap în ceea ce privește credibilitatea'', va trebui acum să-și consume energia pentru a se apăra în fața partenerilor săi în loc să se ocupe de dosare europene, a avertizat aceeași sursă.

Într-un alt comentariu, intitulat ''Puterea judiciară, obsesia stângii românești'', AFP scrie că, de doi ani, România trăiește în ritmul proiectelor PSD care vizează remodelarea sistemului judiciar pentru a corecta ''abuzurile'' magistraților, ''o idee fixă'' care a dus la confruntări cu oficialitățile europene în momentul în care țara va prelua președinția prin rotație a blocului comunitar.

Într-un al treilea articol dedicat României, cu titlul ''România: Klaus Iohannis și Liviu Dragnea, duelul 'președinților''', AFP scrie că șeful statului și liderul PSD, ''omul forte al stângii la putere din România'', se află de doi ani pe poziții opuse în aproape toate subiectele. Dragnea se visa prim-ministru după victoria clară a PSD la scrutinul legislativ din decembrie 2016, dar nu a putut obține acest post ca urmare a condamnării sale în dosarul Referendumul și a unei legi care oprește persoanele care au suferit condamnări penale să facă parte din guvern.

Deși a trebuit să se mulțumească cu șefia Camerei Deputaților, Dragnea, provocatorul, după cum îl numește AFP, rămâne veritabilul dirijor al majorității și și-a demonstrat autoritatea, făcând să cadă doi prim-miniștri în șapte luni, înainte de a o numi în ianuarie 2017 pe Viorica Dăncilă, ''marioneta perfectă'', potrivit detractorilor săi. 

Și săptămânalul german Der Spiegel scrie despre situația din România în contextul preluării Președinției Consiliului de la 1 ianuarie.

Potrivit Der Spiegel, Liviu Dragnea e ”stăpânul din umbră al României”, care ”întoarce statul de drept cu 30 de ani înapoi, la momentul căderii lui Nicolae Ceaușescu”. Nici Klaus Iohannis nu e descris prea măgulitor. Prin ochii diplomaților străini acreditați la București, președintele e ca ”un rege fără țară”, căruia îi lipsesc ”susținerea clasei politice și curajul să blocheze Guvernul”.