„Rezoluția este un pas foarte important, pentru că transmite un semnal clar din partea Parlamentului European, din partea tuturor grupurilor politice, că nu suntem OK cu ce se întâmplă în România. Și cerem Guvernului să facă ceva, respectiv să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția și alte recomandări”, a declarat Ska Keller într-un briefing de presă susținut marți la Strasbourg.

Parlamentul European votează marți o rezoluție privind statul de drept în România, care cere autorităților locale să respecte independența justiției și critică intervenția disproporționată a forțelor de ordine în cazul protestelor din 10 august.

Keller a vorbit și despre Președinția rotativă a Consiliului UE, care revine României de la 1 ianuarie 2019. „Când o țară deține Președinția, este o atenție deosebită asupra acelei țări. Astfel că nicio modificare legislativă din România nu va trece pe sub radar, toată lumea va ști de ea, toată lumea o va observa și toată lumea va scrie despre ea, iar asta pune o presiune suplimentară pe România și sper că se va înțelege că nu vor putea fi contracarate doar cu teorii privind «presiunile externe»”, a declarat europarlamentarul german.

Ska Keller a mai spus că una dintre marile probleme ale Uniunii Europene este că nu există prea multe opțiuni când vine vorba de încălcări ale statului de drept, fie că e vorba de corupție, independența justiției, atacuri la libertatea presei. „Avem doar procedura Articolului 7, adică opțiunea nucleară”, a spus co-lidera verzilor din Parlamentul European.

„Este nevoie de instrumente care să acționeze proactiv. Noi, verzii, avem unele idei, cum ar fi ca, în cazul încălcării statului de drept, distribuția banilor pentru diverse inițiative și către fermieri să fie făcută direct de la Bruxelles, astfel încât să existe riscul ca guvernele locale să  deturneze banii sau să-i direcționeze către proiectele favoriților”, a mai spus Keller.

Ea a mai spus că este nevoie de un sistem de monitorizare constantă a statului de drept în fiecare stat membru UE, care să fie independent, astfel încât să nu mai fie o dezbatere politică, iar partidele europene să nu-și mai protejeze partidele din familie.

„Din punctul meu de vedere, modul în care protejăm democrația, cu toate aspectele ei, de la independența justiției la libertatea presei și libertatea asocierii, neîngrădirea ONG-urilor și lipsa unei corupții «legalizate», este modul în care protejăm viitorul Uniunii Europene”, a conchis Ska Keller.