Aflați în România, una dintre țările marcate de Comisia Europeană ca acționând în direcția slăbirii statului de drept, șefii de stat și de Guvern din UE au semnat o declarație, prin care e angajează să rămână „uniți, la bine și la greu” și să protejeze „modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate”.

Oficialii europeni au vorbit despre susținerea statului de drept la Sibiu, spunând că nu există UE fără stat de drept, dar printre participanții la summitul informal s-au numărat și reprezentanții Ungariei și Poloniei, două țări împotriva căreia Uniunea Europeană a declanșat procedura Articolului 7 (așa-numita opțiune nucleară), care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în cadrul UE pentru încălcări ale valorilor europene și statului de drept.

Mai mult, multe state europene consideră că și România a făcut mulți pași înapoi în materie de stat de drept. Premierul olandez a fost extrem de succint: „Nu vă îndreptați în direcția bună”.

Și președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe larg despre situația din România: „Cred că există decizii luate de guvernul român care au dus la fragilizarea statului de drept. Comisia Europeană a avut ocazia de a spune acest lucru și suntem vigilenți în această privință. Dar am notat și că președintele (Klaus) Iohannis a fost mereu aici, vigilent, prezent, puternic, pentru a ține linia”, a spus Macron în cadrul conferinței de presă de după încheierea summitului.

„Consider pentru România, pentru poporul român, că a fi un stat puternic în Uniunea Europeană, a respecta valorile europene, inclusiv independența justiției și tot ce constituie statul de drept, este un element foarte important pentru popor. Deci sunt, evident, alături de Comisie și sunt mai multe state membre care s-au exprimat cu claritate pe acest subiect”, a completat Macron.

Nu a fost pentru prima dată când Emmanuel Macron a pledat pentru respectarea statului de drept. În septembrie 2018, președintele Franței i-a îndemnat pe europeni să fie „duri și clari” cu Ungaria, Polonia și toate statele care nu respectă statul de drept.

Și Donald Tusk, președintele Consiliului European, a explicat prezența acestui angajament în Declarația de la Sibiu: „Statul de drept e chintesența și va fi în atenția noastră strategică. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu fiindcă ar fi o doctrină ideologică. Aceasta e chintesența Europei ca entitate politică”.

Tusk a evitat să comenteze situația din România: „Nu este locul meu să intervim într-o dezbatere politică internă. Știu un lucru, dacă ești gata să aperi ideea principiului statului de drept, atunci poți să fii optimist, dar numai atunci. Nu e o problemă doar în anumite state membre. Putem să vorbim de o tendință îngrijorătoare și periculoasă la nivel global. Aici lucrurile sunt în mâinile dvs. Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda și de aceea noi sperăm ca ideea statului de drept să se menținăm în Europa", a mai spus Tusk.

Ulterior, președintele Consiliului European a completat spunând că țările membre mici nu pot fi apărate dacă nu sunt respectate principiile statului de drept.

„Conducerea instituțională trebuie să protejeze țările mici, care sunt membre mai noi. E vorba de o obligație foarte serioasă de a îi proteja pe cei mai slabi de superputeri, când e absolut nevoie. Pentru mine problema e asemănătoare cu cea a statului de drept, fie că vorba de state membre, popoare, esența de a îi proteja pe cei mai slabi. Nu putem să îi apărăm pe lucrători, să afirmăm drepturile sindicatelor, nu putem să protejăm lumea afacerilor, economia, standarde ridicate fără stat de drept. Nu e vorba de o discuție de ordin ideologic, e o problemă reală pentru milioane de oameni, pentru firme și lucrători", a completat Tusk.

În schimb, președintele Klaus Iohannis s-a referit și la referendumul pe care l-a convocat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. „Apărarea statului de drept a devenit o sintagmă care se aude tot mai des în Europa. E misiunea noastră să explilcăm că nu e o chestiune de retorică politică. Dacă statul de drept e amenințat atunci fiecare cetățean are mai devreme sau mai târziu de suferit. România este o țară profund europeană, iar pentru asta contează și votul pe care îl veți da la referendum”, a spus șeful statului.

Ulterior, Iohannis a părut că anticipează rezultatul votului. „Avem și unii politicieni care nu își doresc stat de drept în România, dar decizia e la români. Eu știu care va fi acest răspuns, abia aștept să îl primim”, a spus Klaus Iohannis la Sibiu.