Victimele de la Colectiv din 30 octombrie 2015 au fost comemorate vineri seara în București, în acordurile chitarelor mai multor tineri care au cântat piese ale trupei Goodbye to Gravity, dar și ale lui Vali Sterian și ale formațiilor Phoenix și Pasărea Colibri, relatează Agerpres, adăugând că la marș au participat câteva sute de persoane. Și Mediafax și News.ro avansează aceeași cifră, în timp ce unele publicații vorbesc de peste 1.000 de participanți.

Puțin, în comparație cu cei circa 35.000-40.000 care au ieșit pe 4 noiembrie 2015 București și peste 65.000 în toată țara, pentru a cere respect și dreptul la normalitate.

Unul dintre supraviețuitorii tragediei, Alex, a spus că se putea face mult mai mult în acești doi ani care au trecut: "În țările vestice, atunci când se întâmplă un incident, se adună mai mulți oameni și se pune pe hârtie: 'aici s-a greșit, asta s-a greșit'. Noi cercetăm vinovații înainte să rezolvăm problemele. Eu cred că e mai important să rezolvăm problemele și după aceea să arătăm cu degetul, să îi închidem pe cei vinovați", relatează Agerpres.

”Din păcate, nu am învățat nimic. Suntem un stat imatur, suntem oameni imaturi, răutăcioși de fel, încăpățânați, vrem respect fără să îl oferim. Îmi este greu, că aici era să îmi pierd viața", a mai spus Alex. 

Printre cei care au venit la fostul club s-au aflat fostul premier Dacian Cioloș, precum și foștii miniștri Dragoș Pâslaru și Vlad Voiculescu.

Într-un comentariu intitulat ”Revelația post Colectiv”, Dan Tapalagă constată indiferența celor mai mulți români față de mediul în care trăiesc: ”E convenabil și liniștitor să dăm mereu vina pe politicieni, pe sistem sau pe entități abstracte. Aruncând toată responsabilitatea în cârca lor, ne absolvim pe noi, ceilalți, de orice culpă. Dar refuzăm să admitem că, în realitate, celor mai mulți dintre noi nu le pasă de țara în care trăiesc. Nu doar că grosul cetățenilor se complace în indiferența, compromisurile și mizeria din jur, dar le acceptă ca mod de viață”. 

De fapt, această indiferență putea fi constatată în 2016, când la un an de Colectiv, PSD avea să câștige detașat alegerile generale, iar ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu - cel care susținea sus și tare că nu avem nevoie de ajutor, că spitalele românești au tot ce le trebuie pentru a-i trata pe răniți - a fost ales deputat.

Actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog, recunoaștea recent că sistemul medical este depășit în ceea ce privește capacitatea de a prelua pacienții arși. Dar, în buna tradiție românească, a dat vina pe Guvernul Cioloș.

”Aproape săptămânal primesc telefon noaptea, mesaje de la COSU (Centrul Operativ pentru Situații de Urgență), că sunt cazuri de arsuri pe care nu au unde să le pună, pentru care nu există capacitate. Și o spun cu amărăciune și cu reproș: am avut un guvern care a venit pe arși, nu e nici un secret, guvernul Cioloș a venit pe arși și nu a făcut absolut nimic pentru arși. În timpul acestui guvern s-a închis secția de la Spitalul de arși și tot în timpul acestui guvern s-a creat acel scandal de la Spitalul Universitar. Am redeschis Spitalul de arși, chiar dacă au existat tot felul de semnale că acolo sunt bacterii în pereți, am trimis Direcția de Sănătate Publică de două ori să verifice înainte de a deschide, dar trebuie spus acest lucru: Spitalul de Arși — secția de Terapie Intensivă — a fost renovat de Primăria Sectorului 1. (...) Secția funcționează și nu sunt probleme", a spus pe 28 august, la Realitatea TV, ministrul Sănătății.

Investigațiile lui Cătălin Tolontan au scos la iveală mizeria din sistemul medical și complicitatea multora din sistem care au închis ochii la neregulile din jur. Un raport obținut de Digi24 arată că mentalitatea nu s-a schimbat prea mult. Pe 25 octombrie, postul de televiziune anunța că autoritățile române au refuzat transferul în străinătate pentru victime, iar acest lucru a fost posibil doar la presiunea publicului, potrivit unui raport finalizat la începutul anului, dar care nu a fost făcut public.

Reacția Ministerului Sănătății: Vlad Voiculescu e de vină.

"La Ministerul Sănătății nu există niciun raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul Colectiv. Un astfel de document nu se regăsește nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniștri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătății a fost preluată de către ministrul Sănătății, prof. dr. Florian Bodog, de la ministrul Vlad Voiculescu. De altfel, nu e singurul document pe care fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu nu l-a predat la plecare, fapt pentru care în prezent există o cercetare în curs a instituțiilor abilitate", a afirmat ministerul într-un comunicat. 

Aceeași fugă de răspundere a unei clase politice neschimbate după Colectiv. Singura schimbare: apariția USR, dar formațiunea riscă să devină irelevantă până la următoarele alegeri, măcinată de orgolii interne.

Amânări peste amânări

Pe 23 octombrie, Tribunalul București a amânat, din nou, judecarea dosarului Colectiv, în care sunt inculpați Cristian Popescu-Piedone și patronii clubului.

Decizia de amânare a fost motivată de instanță prin faptul că nu au fost citate două părți civile în Italia. 

Amânarea i-a nemulțumit pe părinții tinerilor decedați în urma incendiului de la Colectiv.

"A fost o nouă amânare, restul este spectacol. De două luni discutăm că nu sunt traducători. Eu știu că citațiile astea le face un angajat de-al lor. Ar trebui să răspundă cineva că nu s-a trimis prin poștă sau ... lucruri din astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din țară nu are traducători, nu are posibilitatea să trimită o corespondență așa cum trebuie. (...) Vreau să îi văd pe vinovați judecați și condamnați, asta ar însemna pentru mine să se facă dreptate, pentru că sunt oameni care au greșit capital acolo. În momentul în care ai 65 de morți, când ai atâția răniți și vezi că toată lumea este fericită, bine mersi acasă, în libertate, asta este înfiorător. Nu cred că foarte mulți ar putea suporta așa ceva. Eu sper să se trezească într-un târziu, să nu mai fim luați la mișto, să vedem numai zâmbete și glumițe în sala de judecată", a declarat Eugen Iancu, fondatorul Asociației Colectiv GTG 3010 și tatăl unui tânăr care s-a stins din viață în spital, la trei săptămâni de la incendiu.

Schimbări puține

Potrivit secretarului de stat Raed Arafat, schimbarea la doi ani de la Colectiv în ceea ce privește secțiile de arși este "puțină".

"În privința arșilor, din păcate, schimbarea este puțină. Da, s-a renovat Secția de terapie intensivă de la Spitalul de Arși, s-a profilat un număr de paturi, să zicem, la Spitalul Bagdasar Arseni, care deja primește bolnavi arși și devine din ce în ce mai profilat, având secție mai profilată pentru arși. Sunt discuții, dar la nivel de discuții de construcție de secție de arși lângă spitalele de urgență", a afirmat luni seara, la Digi 24, Arafat.

Într-o altă emisiune, la TVR, și secretarul de stat și medicul Șerban Bubenek, managerul Institutului C.C. Iliescu, au ”linșat” practic două supraviețuitoare de la Colectiv, pentru îndrăzneala de a critica sistemul medical din România.

Păreri și păreri

Săptămâna trecută, una dintre supraviețuitoare, Alexandra Furnea, a povestit pe Facebook, calvarul prin care a trecut. 

În replică, medicul psihiatru, Gabriel Diaconu, cel care a fost coordonatorul grupului de intervenție după tragedia de la Colectiv, a luat apărarea autorităților, susținând că e ”impresionat de ce au făcut spitalele din București atunci”.