Statul va taxa fiecare ambalaj reciclabil cu mai puțin de un leu, iar cetățenii vor decide ce vor face cu acestea, spune ministrul mediului, care speră, astfel, că vom termina „cu toată mizeria de pe albia râurilor şi cu gropile de gunoi”.

Uniunea Europeană vrea să reducă drastic volumul de deșeuri municipale în următorii ani, iar România este de mulți ani restanțieră la capitolul mediu în Europa.

La nivelul Uniunii Europene, România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

În prezent, România mai trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale, a declarat joi, la Europa FM, ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Parlamentul European și-a exprimat în această săptămână susținerea pentru țintele propuse, iar obiectivele vor deveni tot mai ambițioase.

Astfel, până în 2025, cel puțin 55% din deșeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate, iar ținta va crește la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 și de 70% până în 2030 (ținte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul), potrivit unui comunicat al legislativului european.

Tot mai puține gropi de gunoi

Propunerea legislativă limitează la maximum 10% procentul din deșeurile municipale care pot fi depozitate începând cu 2035.

Textilele și deșeurile toxice din gospodării vor fi colectate separat începând cu 2025. Din 2024, deșeurile biodegradabile vor fi colectate fie separat, fie reciclate acasă prin compost, potrivit legislației privind deșeurile adoptate de Parlamentul European.

România stă prost la capitolul gropi de gunoi neconforme, iar Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României încă de anul trecut pentru că nu a închis în termenul agreat 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme. Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a UE și pentru că nu a revizuit şi adoptat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu Directivele privind deşeurile şi economia circulară.

Acum, ministrul Grațiela Gavrilescu spune că, din cele 68, au mai rămas de închis 54, dintre care 15 sunt municipale şi 29 sunt depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase. potrivit ministrului, urmează alte trei închideri de depozite municipale (Huşi, Bârlad şi Negreşti, toate din judeţul Vaslui). „Mai sunt cinci depozite care urmează să fie închise, dar au stadii diverse de închidere: Tuzla (judeţul Constanţa), Municipiul Braşov, Zărneşti (judeţul Braşov), Bulicenii (Vatra Dornei) şi Hârlău (judeţul Iaşi). Există, de asemenea, şapte depozite în care lucrările nici măcar nu au fost iniţiate”, a spus Gavrilescu, citată de Agerpres.

Taxa pe ambalajele reciclabile 

Pentru a mai reduce din deșeuri, Guvernul speră să motiveze financiar cetățenii prin impunerea unei taxe pe ambalaje. Grațiela Gavrilescu spune că forma finală a proiectului va fi prezentată săptămâna viitoare și în maxim două-trei săptămâni Guvernul va putea emite Ordonanța de Urgență.

„Important este că eu, cetăţean Graţiela Gavrilescu, pot să aleg dacă dau din proprietatea mea deşeul pe care îl produc din ambalaje salubristului, dacă mă duc la un colector sau dacă mă duc la o cumpărătură, la un anumit retailer şi merg la instalaţia de depunere a acestor deşeuri de ambalaje, iar în schimbul lor primesc un tichet şi după aceea merg la cumpărături, la casă, şi mi se scade din factura pe care o achit”, a explicat ministrul.

 

„Românul este cel care va decide ce face cu proprietatea lui. Terminăm, astfel, cu toată mizeria de pe albia râurilor şi cu gropile de gunoi”.

 

La jumătatea lunii martie, ministrul mediului declara că propunerile privind valoarea garanţiei pe care cetăţenii ar urma să o plătească la fiecare achiziţionare de produs în ambalaj reutilizabil sunt de 0,5-0,6 lei/bucată.

În prezent, prin intermediul Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, se propune ca autorităţile administraţiei publice locale să aibă obligaţia să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale.