Marian-Jean Marinescu a declarat, la o dezbatere privind normele comune în domeniul aviației civile, că unele state nu vor să renunțe la suveranitatea spațiului aerian. Raportorul PE pe regulament a aflat abia acum poziția României pe acest subiect.

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației 2015/0277(COD), precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului are peste 1.000 de amendamente, dintre care circa 360 sunt ale raportorului.

Într-o dezbatere organizată vineri de Biroul de Informare al PE la București, Marian-Jean Marinescu a declarat că Președinția slovacă, după entuziasmul de la început, acum se trenează lururile, probabil ca urmare a faptului că autoritățile slovace din acest domeniu au o problemă cu acest regulament și atunci se încearcă "diluarea lucrurilor”.

Referitor la actorii implicați în negocieri, europarlamentarul PPE a remarcat faptul că prea puțini sunt interesați de pasageri.

"Toată lumea vorbește despre asociația lui, despre piloți, despre companii aeriene, despre prestatori de servicii, despre control aerian, despre organizații, despre concurență, despre tot, foarte puțin vorbesc despre, cred eu, cel mai important lucru : pasagerul. Pentru mine, pasagerul e cel mai important actor. Nu uitați că pasagerul plătește toată această industrie. Și administrația. Pasagerul plătește în Europa opt miliarde de euro pe an taxe de survol. La statele membre, la Eurocontrol, acolo unde se duc aceștia, deci pasagerul trebuie să fie în centrul atenției",

a susținut el. 

Marinescu a reamintit că această industrie este una de servicii, pe care le oferă pasagerului și, dacă numărul pasagerilor scade, industria are mari probleme.

Principalele propuneri ale Regulamentului: 

  • autoritățile europene ar trebui să dea directive, obligatorii sau nu, referitoare la survolarea  zonelor de conflict: "O instituție din Europa trebuie să spună .... nu zburați în acea zonă, ce s-a întâmplat în Ucraina nu trebuie să se mai repete", a explicat Marian-Jean Marinesc, adăugând că aici este o problemă, întrucât unele statele membre spun că suveranitatea spațiului aerian e a lor. 
"Nu cred că pasagerii merită să dispară, trebuie făcut ceva (...) Eu cred că viața pasagerului e înaintea suveranității. Așa cred eu!”, a spus Marinescu, referindu-se la doborârea avionului în spațiul aerian al Ucrainei, într-o perioadă în care unele companii au zburat pe acolo, iar altele nu.
  •  datele de zbor ar trebui transmise la sol, în timp real, pentru că așa se pot salva vieți.
  • continuitatea serviciilor în condițiile în care provocările, inclusiv atacurile cibernetice, sunt din ce în ce mai mari, diverse căderi ale echipamentelor sunt posibile, mai sunt și greve.

Eurodeputatul român a precizat că nu este vina pasagerului că se întâmplă astfel de lucru, astfel că ar trebui să existe niște reglementări, care să permită asigurarea unui serviciu minim, de survol cel puțin, care să fie asigurat de vecini.

Observațiile autorităților române în domeniu:

Liviu Ionuț Moșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că "România sprijină această inițiativă legislativă, în condițiile în care vor fi introduse unele clauze privind răspunderea și legislația aplicabile în cazurile în care activitățile de certificare, de supraveghere și asigurare a conformității vor fi desfășurate de AESA în numele unor state membre sau de autorități competente ale unor state membre în numele altor state".

Armand Petrescu, director general, Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă" a avut o problemă legată de actele delegate – acele cerințe suplimentare de reglementare care vizează de regulă elementele neesențiale care sunt în regulamente, în directive și în decizii.

"Practic, dorim ca în noul regulament să fie eliminată acea posibilitate în materie de siguranță și securitate și considerăm că nu există aspecte ne-esențiale în aceste aspecte. România consideră că textul ar trebui să aibă un caracter unitar", a afirmat Petrescu.

El a mai solicitat eliminarea suprapunerilor legislative.

În ceea ce privește supravegherea și certificarea furnizorilor militari, România ar dori "o standardizare și cerințe comune pentru creșterea nivelului de siguranță", în timp ce noul regulament propune ca supravegherea să se facă după standarde naționale. 

Fănică Cârnu, director general adjunct, Regia Autonomă "Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" a susținut că autoritățile române recunosc progresele făcute până în prezent în implementarea unui sistem de norme prescriptive, dar consideră că este extrem de important ca "reglementarea pe zona siguranței să țină foarte mult seama și de o abordare pe baze de performanță, luând în calcul necesitatea de a îmbunătăți standardele actuale și nu de a le înlocui".

El a mai spus că ROMATSA consideră că reglementările ar trebui să acopere unitar toate domeniile aviației, dând ca exemplu faptul că, în momentul de față există abordări diferite: în timp ce constructorul este cel responsabil pentru certificarea aeronavelor, pentru toate celelalte echipamente obligația este a cumpărătorului.

"Această abordare diferită poate să conducă la gap-uri privind siguranța sistemului în întregul său", este de părere Cârnu.

La fel ca Petrescu, Fănică Cârnu a propus eliminarea suprapunerilor sau a neconcordanțelor din regulamentele europene în domeniu. 

Replica lui Marian-Jean Marinescu: "Am aflat poziția autoritățiilor din România vizavi de acest raport, e adevărat era mai bine, poate, să o am în primăvară, dar eu sunt obișnuit cu aceste lucru. Sper totuși ca măcar tot ce s-a spus aici să știe cel care participă la Consiliu, în grupul de lucru, poate a reușit el să introducă propunerile de aici".

Europarlamentarul a reproșat autorităților de la București că nu-și comunică punctele de vedere când sunt propuse regulamente europene, pentru ca europarlamentarii români să știe și să încerce să le introducă. 

Îngrijorătoare au fost intervențiile unor participanți din cadrul autorităților în domeniu care au dovedit că nu stăpânesc procedurile, "mersul legislativ" la Bruxelles și înțeleg greșit prevederile Tratatului de funcționare a UE.