APADOR-CH a adresat 20 de întrebări Guvernului, Ministerului de Interne și Ministerului Sănătății pentru a afla ce au făcut autoritățile noastre în cazul Colectiv. Organizația spune că Guvernul a scăpat cel mai repede, redirecționând întrebările către celelalte două ministere.

Ministerul Sănătății a răspuns la doar 2 întrebări dintre cele 20 adresate de APADOR-CH, fără a motiva de ce nu răspunde la toate.

„Am dat în judecată ministerul. Concomitent am adresat și o reclamație administrativă la MS pentru sancționarea celor vinovați de încălcarea Legii nr. 544/2001, dar fără effect”, spun membrii organizației.

MAI a răspuns la majoritatea, dar greu. „Inițial ne-au comunicat că vom primi un răspuns de la un departament din cadrul ministerului. După circa o lună nu primisem niciun răspuns. Am formulat o reclamație administrativă la MAI pentru sancționarea celor vinovați de încălcarea Legii nr. 544/2001. Ca urmare, am primit de la MAI un răspuns, incomplet însă, care se referea numai la 7 întrebări din 20. Așa că i-am dat în judecată. După ce i-am dat în judecată, MAI a mai trimis niște răspunsuri la alte câteva întrebări”, mai arată APADOR-CH. 

1. În ce zi, la ce oră și de către cine a fost activat "planul roșu de intervenție”?

Ministerul Afacerilor Interne:

–  În seara producerii incendiului din Clubul Colectiv, în urma analizei informațiilor transmise în mod succesiv, în special de la fața locului, la nivelul conducerii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov  s-a luat decizia de a fi informat, în cel mai scurt timp posibil, prefectul Municipiului București despre producerea acestui eveniment și de a-i solicita activarea Planului Roșu de Intervenție, conform procedurilor de aplicare.Ca urmare a solicitării venite din partea ISU „Dealul Spirii” București-Ilfov, prefectul Municipiului București a aprobat declanșarea acestei acțiuni care a fost pusă în aplicare la ora 22:50.

Răspuns MS – lipsă

2. Care este temeiul legal al declarării acestui plan roșu de intervenție?

Ministerul Afacerilor Interne:

– Activarea Planului Roșu de Intervenție se face în baza Ordinului comun al ministrului sănătății publice și al ministrului administrației și internelor nr. 203/1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roșu de intervenție.

Răspuns MS – lipsă

3. Ce prevede, concret, planul roșu de intervenție, în acest caz?

Ministerul Afacerilor Interne:

– Aplicarea Planului Roșu de Intervenție  prevede asigurarea unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuții de intervenție în cazul producerii unor accidente colective și/sau calamități, cu manifestări deosebit de rapide și efecte limitate în timp, având ca rezultat victime multiple sau având potențialul de a produce victime multiple.În cazul evenimentului din Clubul Colectiv, prin declanșarea Planului Roșu de Intervenție s-a realizat o conducere unică, coordonare medicală unitară, suplimentarea resurselor la locul evenimentului, atât SMURD cât și SABIF, suplimentarea capacității de intervenție prin alertarea personalului aflat în timpul liber, asigurarea triajului medical al victimelor, precum și acordarea primului ajutor calificat și asistenței medicale de urgență și transportul victimelor la nivelul unităților și al compartimentelor de primiri urgențe.

Răspuns MS – lipsă

4. Care sunt autoritățile/entitățile publice care intră sub incidența acestui plan roșu de intervenție?

Ministerul Afacerilor Interne:

– La nivelul Municipiului București, instituțiile implicate pentru punerea în aplicare a Planului Roșu de Intervenție sunt Instituția Prefectului Municipiului București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca – Departamentul U.P.U. – SMURD, Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.

Răspuns MS – lipsă

5. Care sunt obligațiile suplimentare pentru autoritățile/entitățile publice vizate de planul roșu, față de situația când un astfel de plan nu este activat.

Ministerul Afacerilor Interne:

– În ceea ce privește obligațiile suplimentare în cazul activării Planului Roșu de intervenție, acestea presupun concentrarea structurilor S.M.U.R.D, existente la nivelul Municipiului București și Județului Ilfov, la locul evenimentului, completarea la locul evenimentului, în funcție de necesitate, cu până la 30% din ambulanțele Serviciului de Ambulanță București – Ilfov aflate în tura de serviciu, dar și alertarea personalului care încadrează echipajele medicale aflat în tura liberă și prezentarea acestuia la locul stabilit (locul evenimentului, subunitate) în vederea suplimentării resurselor.

Răspuns MS – lipsă

6. Planul roșu de intervenție funcționează și în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua și ora) a funcționat.

Ministerul Afacerilor Interne:

– În cazul incendiului din Clubul Colectiv, la ora 01:30, având în vedere faptul că evoluția situației operative și necesarul de resurse umane și tehnică de intervenție a fost asigurat,  toate victimele de la locul evenimentului fiind transportate la unități spitalicești, inspectorul șef al ISU București-Ilfov a ordonat încetarea aplicabilității Planului Roșu de Intervenție.

Răspuns MS – lipsă

7. Dacă, în scopul gestionării situației create prin incendiul cu victime multiple a fost constituită și a funcționat o celulă de criză sau o altă structură similară. Dacă da, la ce dată a fost constituită, la ce nivel, din cine a fost compusă (componența nominală) și cine a condus-o (numele persoanei). Mai funcționează și în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua și ora) a funcționat?

Ministerul Afacerilor Interne:

– La nivelul Ministerului Afacerilor Interne funcționează, în regim 24h/24h, Centrul Național de Conducere si Coordonare a Intervenție, format din personal al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal din cadrul Direcției Generale pentru Monitorizarea, Controlul operațional și Inspecția activității serviciilor de Ambulanță și UPU/CPU și personal din cadrul Ministerului Sănătății.Acest centru are rolul de monitorizare a situației operative la nivel național în domeniul situațiilor de urgență și asistență medicală de urgență și informarea operativă a persoanelor cu funcții de decizie.În seara de 30.10.2015, în urma informațiilor primite de la locul evenimentului, și previzionând consecințele grave ale acestuia, la ora 23:50, Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost suplimentat cu personal specializat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Departamentului pentru Situații de Urgență, sub comanda Inspectorului General al IGSU. Având în vedere activitățile suplimentare atribuite DSU, referitor la asigurarea permanenței pe trei din cele șase linii ale Call-center-ului organizat la nivelul MAI pentru furnizarea de informații privind situația pacienților răniți, a fost asigurată prezența, în ture, a colegilor din cadrul departamentului, în plus față de personalul existent pentru activitatea curentă. Nivelul maxim de alertă a fost păstrat pe durata mai multor zile, el fiind coborât gradual până la nivelul de rutină.

Răspuns MS – lipsă

8. Dacă planul roșu de intervenție prevede existența unui comunicator oficial unic și atribuțiile sale. În caz afirmativ, cine este acest comunicator și care îi sunt atribuțiile?

Ministerul Afacerilor Interne:

– În ceea ce privește gestionarea comunicării în cazul declanșării unei asemenea acțiuni, ținându-se cont de comanda operațiunilor de salvare, persoana/structura abilitată a menține relații cu mass-media și implicit publicul, este purtătorul de cuvânt/structura de informare și relații publice a I.S.U. București – Ilfov. În acest caz, comunicarea s-a realizat de către purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov, până la momentul preluării comunicării de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne.Purtătorul de cuvânt al operațiunii va informa mass-media prin briefinguri de presă care vor avea loc ori de câte ori situația operativă o necesită.Măsurile destinate populației vor fi transmise numai de către purtătorul de cuvânt al operațiunii (acestea vor fi stabilite conform competențelor instituționale specifice).Pe tot parcursul evenimentului se va respecta legislația în vigoare și drepturile omului, și nu se vor face referiri directe la victime prin menționarea de nume, inițiale, sau starea de sănătate în detaliu.

Răspuns MS – lipsă

9. A) Cine este responsabil de colectarea de la fiecare spital și de centralizarea informațiilor privind situația răniților, pe durata planului roșu de intervenție.

B) În ce zi, la ce oră și de către cine s-a realizat prima centralizare a situației răniților.

Ministerul Afacerilor Interne:

– A) Pe durata aplicării Planului Rosu de Intervenție, directorul operațiunilor de salvare medicală de la fața locului, în urma triajului, a transmis informațiile în dispecerat, în urma cărora medicul coordonator a decis spitalul la care să fie transportați răniți, acesta deținând imaginea de ansamblu a tot ceea ce înseamnă distribuția în spitale a pacienților și, bineînțeles, locurile rămase disponibile.

– B) Centralizarea răniților s-a făcut gradual, începând de la prima victimă evacuată de la locul intervenției și până la finalizarea intervenției (interval orar 30.10.2015. ora 22:43 -31.10.2015, ora 00:30). Pe durata nopții au fost desfășurate acțiuni de transporturi de răniți între spitale, astfel că centralizarea finală cu pacienți internați în fiecare dintre spitalele care au fost implicate a fost disponibilă spre dimineață, în data de 31.10.2015.Centralizarea a fost realizată prin colaborarea între Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, dispeceratul ISUBIF și unitățile de primiri-urgențe din cadrul spitalelor în care au fost internați pacienții răniți.

Răspuns MS – lipsă

10. Cine este responsabil de comunicarea informațiilor privind răniții către public/familiile răniților în această situație de plan roșu de intervenție

Ministerul Afacerilor Interne:

– Planul roșu de intervenție se aplică pentru gestionarea unui eveniment cu victime multiple, caracterul acestuia este strict operativ (pentru răspuns la locul evenimentului) și se referă exclusiv la intervențiile prespitalicești, fără a avea legătura cu  tratamentul pacienților după internarea acestora în spitale. Pentru informarea privind situația răniților și repartizarea acestora pe spitale, la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost constituit un call-center, asigurat de către personal din cadrul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență (COSU al Ministerului Sănătății), precum și personal suplimentat din cadrul DSU și cadrul altor structuri ale MAI, unde apelanții au primit informațiile solicitate, în limita în care aceastea erau disponibile pentru operatori.

Răspuns MS – lipsă

11. Cine este responsabil de trimiterea familiilor victimelor de la un spital la altul, între spitale, pentru a-și găsi rudele, în primele zile de după incendiu.

Răspuns MAI – lipsă

Răspuns MS – lipsă

12. Cine este responsabil pentru bâlbele de comunicare care au trimis familia unui pacient în Belgia, deși el era transportat în Austria.

Ministerul Afacerilor Interne:

– În primul rând, menționăm faptul că la nivelul DSU nu s-a ținut legătura în mod direct cu familiile răniților, aceasta fiind asigurată de către medicii din spitale și, în anumite situații, de către Ministerul Sănătății. În ceea ce privește situația semnalată de către dumneavoastră prin intermediul întrebării nr. 12, vă comunicăm explicit următoarele:

În urma discuțiilor demarate, la solicitarea autorităților române, începând cu data de 2.11.2015,  o echipă medicală din Belgia, condusă de domnul colonel doctor Serge JENNES – șeful centrului de arsuri din Spitalul Militar Reine Astrid Bruxelles – a venit în 04.11.2015 la București, pentru a-și oferi sprijinul în vederea transferului a opt pacienți din rândul victimelor din incendiu. În acest scop echipa medicală belgiană a vizitat toți pacienții internați în spitalele din București pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați. Echipa medicală belgiană a întocmit o listă de priorități formată din 15 pacienți (șase pacienți intubați și nouă pacienți neintubați). Pacientul la care faceți referire era în stare gravă, era intubat și conform prioritizării întocmite de echipa medicală belgiană era prioritatea 4 din rândul pacienților intubați. Trebuie menționat faptul că echipa medicală belgiană avea posibilitatea să transfere, în vederea tratamentului, numai trei pacienți intubați și cinci pacienți neintubați.

În vederea efectuării transferului în străinătate al pacienților, indiferent în care țară din Uniunea Europeană, trebuiesc întocmite anumite formalități. În acest scop toate spitalele care aveau pacienți pe lista de priorități a echipei medicale belgiene au fost notificate în data de 06.11.2015 în vederea pregătirii acestor documente (act de identitate, acordul scris al familiei pentru transfer, bilet de externare în limba engleză și Formularul E 112/S2 întocmite de medicul curant).

În funcție de răspunsurile primite de la spitale, echipa medicală belgiană a putut în final să hotărască care sunt cei opt pacienți care vor fi transferați din lista extinsă de 15 pacienți. Din lista pacienților intubați, familia pacientului cu prioritate 3 a refuzat inițial transferul. Ca urmare a fost notificat Spitalul Universitar că pacientul la care faceți referire poate fi transferat în Belgia.

Ulterior familia pacientului cu prioritate 3 a revenit asupra deciziei inițiale, anunțând că dorește transferul, ceea ce a determinat modificarea listei, având în vedere că numai trei pacienți intubați puteau să fie preluați de Spitalul Militar Reine Astrid din Belgia, iar pacientul semnalat de dumneavoastră fusese încadrat de către medicii belgieni ca prioritatea 4 între pacienții intubați.

Într-un interval de timp foarte scurt (transferul pacienților către Belgia s-a efectuat în noaptea de 06 spre 07.11.2015) au trebuit întocmite o serie de documente, s-a asigurat comunicarea cu echipele medicale (din Belgia și alte țări europene), cu medicii curanți, cu echipajele care trebuiau să preia pacienții în vederea transportului aerian și s-au elaborat și transmis documentele legate de asigurarea accesului pentru pacienți și pentru echipele medicale la Baza Militară 90, de unde au decolat cele două avioane MApN către Belgia, respectiv Olanda.

Din cauza volumului mare de activități care trebuiau derulate într-un interval de timp foarte scurt, s-a produs o regretabilă eroare, în sensul în care Spitalul Universitar nu a mai fost anunțat asupra modificărilor survenite, ulterior anunțului ințial, în lista finală a pacienților care urmau să fie transferați în Belgia.

În acest context, lipsa comunicării imediate a acestei schimbări în lista pacienților care urmau să fie transferați a condus la situația regretabilă în care spitalul nu a mai putut informa, în timp util, familia pacientului cu privire la acest aspect. În urma analizei interne efectuate la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, această eroare a fost identificată și asumată ca atare, fiind legată de responsabilitățile pe care departamentul și le-a asumat în contextul situației dificile din momentele respective.

Pentru remedierea situației create, în aceeași zi de 7.11.2015 în care s-a efectuat transferul pacienților în Belgia, Departamentul pentru Situații de Urgență a contactat spitalul AKH care, în conformitate cu informațiile primite de la conducerea spitalului Universitar, deja își exprimase anterior un acord pentru transferul acestui pacient.

Astfel, a fost transmis dosarul medical actualizat, precum și formularul E112/S2 și s-a primit în aceeași zi acceptul de transfer astfel încât, vineri, 7.11.2015, la orele 17.00, avionul SMURD a decolat către Viena transportându-l pe acest rănit, care a fost internat în seara aceleiași zile la spitalul AKH din Viena. Asumându-și eroarea regretabilă pentru această situație neplăcută prin care au fost nevoiți să treacă aparținătorii pacientului, DSU a formulat un răspuns la solicitarea familiei, explicând, pe această cale, concret, firul evenimentelor.

Răspuns MS – lipsă

13. A) Indicați fiecare autoritate/entitate dintr-o altă țară, europeană sau nu, căreia i-ați solicitat sprijinul/asistența/ajutorul

B) Pentru fiecare dintre aceste solicitări, indicați la ce dată și în ce modalitate ați efectuat-o, precum și ce ați solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură suplimentară, transfer răniți în străinătate etc.)

Ministerul Afacerilor Interne:

– La doar 24 de ore de la internarea pacienților în spitalele din București, au fost inițiate contacte pentru demararea procedurilor necesare transferului răniților către clinici din străinătate și s-a luat legătura în acest sens cu clinici medicale din mai multe țări europene.

De asemenea, la solicitarea directă a familiei sau din inițiative private, au fost solicitați și au ajuns în România și medici din alte țări din afara Uniunii Europene care au evaluat anumiți pacienți în vederea stabilirii indicațiilor pentru transferul acestora la clinici din țările respective.Pentru obiectivitatea procesului de selecție, DSU și Ministerul Sănătății au luat decizia ca aceasta să se realizeze de către echipe medicale venite de la spitalele primitoare.

Special în acest scop, în perioada 4 – 10 noiembrie 2015, echipe medicale din Belgia, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Germania și Franța s-au deplasat către București pentru a efectua vizite medicale și pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați către clinicile medicale din țările lor. Mai mult decât atât, în procesul de comunicare cu spitalele, s-au implicat și doi voluntari din Norvegia, respectiv Austria.

Răspuns MS – lipsă

14. La ce dată și cine a solicitat Comisiei Europene sprijin/asistență/ajutor? Ce s-a solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură, transfer răniți în străinătate etc.)

Ministerul Afacerilor Interne: (comun pentru întrebările nr. 14 și 15)

– În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.

Răspuns MS – lipsă

15. Dacă solicitarea adresată Comisiei Europene nu a fost făcută chiar în seara producerii incendiului cu zeci de morți și peste 160 de răniți, cum explicați întârzierea.

Ministerul Afacerilor Interne: (comun pentru întrebările nr. 14 și 15)

– În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.

Răspuns MS – lipsă

16. Cine a făcut repartizarea răniților pe spitale și care au fost criteriile în funcție de care răniții au fost repartizați.

Ministerul Afacerilor Interne:

– Repartizarea răniților către spitale a fost făcută în două faze și anume, în prima fază s-a efectuat triajul medical și evacuarea cât mai rapidă de la locul intervenției către spital, posibile cu ajutorul medicilor coordonatori din dispeceratele ISUBIF și SABIF.În cea de a doua fază, după ce toți răniții au fost evacuați de la locul evenimentului, au fost luate măsuri de transport între spitale în funcție de gravitatea rănilor și, bineînțeles, pentru echilibrarea locurilor și gestionarea corespunzătoare de către personalul medical.

De asemenea, menționăm că un număr important de pacienți a ajuns la spitalele de urgență, în special la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), prin intermediul altor mijloace de transport decât cele ale serviciilor de urgență, ceea ce se întâmplă frecvent în cazul unor astfel de evenimente majore cu victime multiple.

Răspuns MS – lipsă

17. De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca

Răspuns MAI:

– întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.

Răspuns MS – lipsă

18. De ce nici ambulanțele și nici spitalele/secțiile de arși din România nu au în dotare Cyanokit – un antidot pentru inhalarea de noxe rezultate din incendii – în condițiile în care medicamentul este pe piață din 2007 și, potrivit relatărilor din presă, este folosit de alte țări (SUA, Marea Britanie, Franța) în procedurile de urgență privind victimele incendiilor.

Ministerul Afacerilor Interne:

– În ceea ce privește dotarea ambulanțelor cu Cianokit, din informațiile noastre, acest produs nu are autorizație de punere pe piață pentru România. Pe de altă parte, conform referințelor medicale de specialitate, produsul Cianokit-ul nu este utilizat în mod curent în terapia intoxicațiilor cu cianuri, nici măcar în țările dezvoltate și nu este inclus în protocoalele terapeutice obligatorii pentru pacienții cu arsuri. Spre exemplu, o statistică realizată în Marea Britanie arată că 80% dintre unitățile de primiri urgențe din această țară nu utilizează tratamentul cu Cianokit în mod curent.

Menționăm, de asemenea, că principala substanță activă din Cianokit este hidroxicobalamina, care este o formă de Vitamina B12; din informațiile pe care le avem, Vitamina B 12 a fost utilizată în spitalele din România pentru tratamentul pacienților care au fost răniți în incendiul de la clubul Colectiv.

Mai mult decât atât, referitor la dotarea echipajelor de intervenție de pe ambulanțe cu acest kit, subliniem faptul că, deoarece semnele și simptomele unei intoxicații cu cianuri nu sunt specifice, diagnosticul nu se poate pune în prespital, fiind necesare investigații suplimentare de specialitate. Tratamentul unei intoxicații acute se bazează în special pe decontaminare, susținerea funcțiilor vitale, transportul la spital pentru continuarea tratamentului, investigații suplimentare de specialitate și inițierea tratamentului specific, dacă acesta există.

Răspuns MS – lipsă

19. Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din București în acest moment și care este defalcarea lor pe fiecare spital. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite și dotate pentru această destinație.

Răspuns MAI

– întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.

– Numărul paturilor aprobate/avizate la nivelul spitalelor din București pentru arși și defalcarea acestora pe sptiale 51, din care:

Spitalul Clinic de Urgență Floreasca – 6 paturi

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 10 paturi

Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, reparatorie și Arsuri – 28 paturi

Spitalul Clinic Universitar de Urgență Miliatar Central „Dr. Carol Davila” – 5 paturi

Spitalul Clinic de Urgență „Dr. Agripa Ionescu” București – 2 paturi.

20. Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din România în acest moment și care este defalcarea lor pe fiecare județ. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite și dotate pentru această destinație.”

Răspuns MAI

– întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.

Răspuns Ministerul Sănătății:

– În țară 205 paturi, din care:Alba – 2 paturi, Arad – 5 paturi, Argeș – 10 paturi, Bacău – 21 paturi, Bihor – 5 paturi, Bistrița Năsăud – 5 paturi, Botoșani – 5 paturi, Buzău – 10 paturi, Cluj – 5 paturi, Dolj – 10 paturi, Galați – 15 paturi, Gorj – 6 paturi, Hunedoara – 10 paturi, Iași – 25 paturi, Maramureș – 8 paturi, Mureș – 6 paturi, Olt – 10 paturi, Prahova – 9 paturi, Satu Mare – 10 paturi, Sălaj – 3 paturi, Sibiu – 5 paturi, Timiș – 10 paturi, Tulcea – 10 paturi.