„Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării”, se arată în Raportul de țară aferent 2019 în privința aplicării politicilor de mediu ale UE (EIR), elaborat de Comisia Europeană.

Experții europeni spun că România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin: restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării), măsuri de trafic și alte măsuri de control și prevenire a poluării.

„În același timp, au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”, menționează documentul.

EIR 2019 arată că gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017.

„Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50% stabilit pentru 2020”, se arată în raport. Economia circulară rămâne slab dezvoltată, potrivit Comisiei Europene, care apreciază că există potențial în acest domeniu. „Este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin. Totodată, trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la economia circulară”.

În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, consideră Comisia Europeană, care a remarcat și că România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile.

Punerea în aplicare a directivelor privind conservarea naturii rămâne, de asemenea, o provocare considerabilă. „În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate”, consideră Executivul european.

România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE, apreciază Comisia în raportul citat, menționând că există un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu.

„Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor care sunt disponibile și foarte necesare”, conchide raportul EIR 2019.