Un sondaj realizat de Kantar-TNS la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" arată că românii au un comportament similar și față de maghiari. Respingerea e și mai mare în cazul romilor și arabilor.

Evreii sunt acceptați în familie de 9% dintre respondenți, în grupul de prieteni - de 14%, iar ca vecini - 11%.

22% dintre respondenți cred că evreii ar trebui să se ducă să traiască "în țara lor”, în timp ce 42% nu sunt de acord cu aceasta,  iar 20% au fost de acord că evreii își urmăresc numai interesele proprii, chiar dacă fac rău altora, față de 35% care nu sunt de acord cu această ultimă afirmație.

Afirmația că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întrunește doar 12% din opinii, iar cca. 55% dintre respondenți nu pot răspunde la aceasta.

Faptul că acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc întrunește acordul a circa 10% dintre respondenți, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmație.

Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenților ca un fenomen petrecut în Germania (66%). Doar  28% dintre respondenți sunt de acord că Holocaustul a avut loc și în România.

Față de maghiari, românii au un comportament similar: pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%).

"Atunci când se măsoară acceptul populației față de rezidența altor grupuri etnice pe teritoriul românesc, nivelul de acceptare se dovedește a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 39% la 27% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziție la fel de slabă pentru alte variante de apropiere (doar 2% dintre respondenți sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni și 7% acceptă oameni din această minoritate ca vecini, iar 22% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România)", potrivit autorilor studiului.

Minoritățile, amenințare sau resursă?

Doar o mică parte dintre români percep unele minorități ca reprezentând o amenințare, romii (14%) și maghiarii (11%) fiind minoritățile care înregistrează un scor mai mare. Aceste două minorități sunt menționate și ca reprezentând o problemă pentru Romania (33% - romii și 18% - maghiarii), dar fără a fi o amenințare.

Evreii sunt percepuți mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenți, nici ca o problemă, dar nici ca generând un avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază și de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenți apreciind  că are o contribuție folositoare în anumite regiuni și ocupații, iar 11% declarând ca este o resursă valoroasă pentru țara noastră.

Imaginea lui Antonescu

Mai mult de 40% dintre respondenți nu pot face aprecieri asupra personalității Mareșalului Ion Antonescu, ceea ce indică o slabă cunoaștere a activității acestuia, precum și a evenimentelor care au avut loc în perioada respectivă, apreciază autorii studiului.

Acesta este apreciat de unii dintre respondenți ca "mare patriot” (46%), "mare strateg” (44%), iar circa 1/3 din eșantion crede că "trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România”.

24% din eșantion sunt de acord că Ion Antonescu "a fost un lider democrat”, în timp ce 27% nu sunt de acord cu aceasta. În mod similar, afirmația că acesta "a făcut România Mare” întrunește 22% acord și 27% dezacord.