În noaptea de 30 octombrie 2015, un incendiu violent izbucnit în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity a schimbat pentru totdeauna o generație. În acea noapte, 27 de tineri au murit, dar alți 37 au decedat ulterior prin spitale, cei mai mulți din cauza infecțiilor contractate chiar în unitățile sanitare. Alte peste o sută de persoane rănite se luptă încă cu traumele - atât cele fizice, cât și cele psihice - în vara anului trecut, unul dintre supraviețuitori, a cărui prietenă și-a pierdut viața în incendiu, s-a sinucis.

În total, 65 de morți, dar niciun vinovat.

La trei ani de la începerea anchetei, dosarul Colectiv încă bate pasul pe loc. Procesul s-a reluat, în sfârșit, după pensionarea judecătorului Mihail Valeriu Terceanu, dar a fost doar o primă înfățișare săptămâna trecută.

În privința spitalelor nicio schimbare. În bine, că în mai rău pare că s-a putut. Oficial, în spitalele românești sunt de cinci ori mai puține infecții nosocomiale decât în Germania (un nivel raportat de 1,4%, față de 8% în Germania), asta după ce numărul raportărilor aproape s-a dublat față de 2014. Înainte de Colectiv, nici măcar nu se discuta despre infecțiile spitalicești și nici scandalul Hexi Pharma nu a scos la lumină politica multor spitale de a sub-raporta infecțiile contractate după internare.

La trei ani de la incendiul care a sufocat spitalele bucureștene cu pacienți cu arsuri, România poate trata DOAR 11 (unsprezece) pacienți cu arsuri grave. În seara de 30 octombrie 2015, 172 de răniți au ajuns la spital, iar 147 au rămas internați, dintre care aproape 100 în stare gravă sau critică.

Potrivit unui program realizat cu Banca Mondială, România ar trebui să deschidă patru centre de mari arși - în Timișoara, Tîrgu Mureș și două în București. Despre acest program vorbea secretarul de stat Raed Arafat la câteva zile după incendiul din Colectiv. În ce stadiu se află trei ani mai târziu? Pe 6 august s-au semnat contractele pentru studiile de fezabilitate și proiectare, potrivit ministrului sănătății, Sorina Pintea.

Măcar Pintea spune că, dacă o asemenea tragedie ar avea loc acum, autoritățile vor apela la ajutor extern, ceea ce au refuzat să facă în primele zile de după incendiul din Colectiv.

Dar nu doar că nu s-au făcut progrese, ci lucrurile stau acum chiar mai prost decât în 2015. Autoritățile evită să spună că au închis, în urmă cu opt luni, singura bancă de piele din țară, care funcționa la spitalul Grigore Alexandrescu din București de 22 de ani.

Pentru suspendarea activității băncii de piele, autoritățile au invocat faptul că nu avea infrastructură și nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfășurare a activității, potrivit Digi24.

În loc să aloce mai mulți bani, au preferat să închidă.

Pentru a evita repetarea catastrofei, autoitățile au schimbat legislația privind funcționarea localurilor. Rezultatul? Din aproape 1.200 de cluburi și discoteci aflate în evidențele Inpectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), aproape un sfert funcționează fără autorizație de securitate la incendiu. Din totalul de 58.279 cluburi, baruri, discoteci, săli aglomerate, mall-uri, unități turistice de cazare, de comerț și de alimentație publică, 3.237 (6%) nu au această autorizație.

De fapt, de ce ar fi cineva surprins de această situație, dat fiind că sute de școli și zeci de spitale funcționează fără autorizație. La urma urmei, chiar și în clădirea în care a funcționat clubul Colectiv, activitatea continuă netulburată, chiar și în lipsa autorizației de securitate la incendiu.

Astfel că pregătirea României pentru o tragedie de proporții similare poate fi rezumată perfect de reacția unui ministru al cabinetului Dăncilă: „Ferească Dumnezeu”! La urma urmei, autoritățile alocă mai mulți bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului decât pentru dezvoltarea de noi spitale sau construcția de școli.