La un an de la referendumul din Regatul Unit, tot mai mulți europeni sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, potrivit unui Eurobarometru publicat miercuri. Dintre aceștia, majoritatea sunt acum optimiști și în privința economiei naționale.
Acest lucru se reflectă în noul acord dintre Parlament și statele membre, care ajută UE să reacționeze mai bine la crize legate de securitate, migrație sau dezastrele naturale.
Jean-Claude Juncker prezintă miercuri în PE o serie de propuneri privind viitorul UE, inclusiv ideea unei Europe cu două viteze. Indiferent de apartenența politică, eurodeputații români resping ideea, avertizând asupra pericolului destrămării UE.
Siegfried Mureșan, raportor din partea PE pentru bugetul UE din 2018, a prezentat, în Comisia pentru bugete, obiectivele politice în materie bugetară ale Legislativului: creștere economică, locuri de muncă și siguranța cetățenilor europeni.
Siegfried Mureșan, raportor din partea PPE pentru bugetul pe 2017, a explicat, pentru EurActiv, cum au decurs negocierile și care sunt prioritățile UE pe anul viitor. Votul final a fost dat, joi, de plenul Parlamentului European.
Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu explică pentru EurActiv ce măsuri ar trebui să ia instituțiile UE pentru a stopa valul populist, subliniind că e nevoie de reindustrializarea Europei. Marinescu pledează pentru simplificarea accesării fondurilor.
Românii sunt printre cei mai optimiști europeni în legătură cu perspectivele UE. În schimb, ei cred că în România lucrurile merg într-o direcție greșită, potrivit ultimului Eurobarometru, comandat de Parlamentul European.
Anul viitor se vor aloca mai mulți bani pentru primirea și integrarea refugiaților și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației în țările de origine și de tranzit.
Ideile a peste 7.500 de tineri europeni privind viitorul Europei au fost incluse într-un raport care a fost prezentat europarlamentarilor. Printre altele, ei doresc îmbunătățirea mobilității și a transferului de competențe.
Rata șomajului în rândul persoanelor cu vârsta mai mică de 25 de ani a fost la sfârșitul anului trecut mai mare decât media la nivel național, arată datele Institutului Național de Statistică.
Ionuț Simion, expert la PricewaterhouseCoopers România, spune că 25% dintre tinerii sub 24 de ani nici nu lucrează, nici nu sunt în cicluri de educație. Valorificarea potențialului tinerilor ar conduce la creșteri semnificative ale PIB - raport.
