Video & Infografice

Ca răspuns la acuzele că protestarii sau reprezentanții din străinătate(!) nu cunosc OUG 13/2017, cetățenii au reacționat pe rețelele de socializare trimițându-și linkuri cu sinteze ale celor două acte, unele întocmite chiar de ei, altele de juriști.

România are un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient. De aceea, în următorii ani, energia regenerabilă va asigura 60% din necesarul energetic. În realitate, doar 1% dintre români folosesc energia solară pentru încălzirea locuințelor.

Ambițioasa Agendă 2030, propusă de Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile. Care sunt însă acțiunile concrete propuse și ce obiective și-au asumat statele ONU?

Zilnic, un român aruncă la gunoi cca. 350 de grame de alimente, în condițiile în care ne situăm printre statele cele mai sărace ale Uniunii Europene. 40% dintre resursele financiare sunt cheltuite pe mâncare care ajunge în pubele.

Deși ocuparea forței de muncă este un obiectiv cheie al dezvoltării rurale, îmbătrânirea lucrătorilor din ferme a devenit un impediment pentru zonele rurale ale UE. UE oferă statelor membre subvenții în valoare de milioane de euro.

Viziunea Guvernului pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, prezentare susținută de consilierul de stat Cristi Ghinea: schimbări majore în PNDR, ținte clare pentru 2016 și 2017, orientare spre agricultura de mijloc, simplificare legislativă.

Daniel Rosario, purtător de cuvânt Dezvoltare Rurală și Agricultură, a declarat pentru EurActiv că PAC oferă o serie de instrumente pentru a găsi răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor de mediu și pentru o agricultură sustenabilă în UE.

La nivel declarativ, criza refugiaților preocupă întregul spectru politic european. Când e vorba despre fapte și decizii concrete, lucrurile se mișcă însă atât de încet, încât UE pare paralizată instituțional.

Cu cât ajută România zone sărace precum Africa? Suma echivalează cu 1/5 din piața neagră de țigări sau cu 1/3 din sumele de recuperat de la corupții dovediți.

Liderii industriei farmaceutice din România sunt vizați de o anchetă DNA care analizează recompensele pe care medicii din sistemul românesc de sănătate le primesc pentru a cumpăra din banii statului medicamente scumpe și, uneori, inutile.

Despre un medicament lipsă se află, adesea, când criza deja s-a produs, pe canale informale de la pacient la pacient. Un mecanism transparent de raportare a lipsurilor de medicamente din spitale și farmacii ar însemna să previi în loc să tratezi.

Plecăm de la premisa că a recunoaște niște deficiențe nu este o rușine, spune Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene. Și dacă suntem de acord că statul nu știe să managerieze companii, de ce nu le dăm cuiva care știe?