Vera Jourova, comisarul care a reprezentat Comisia Europeană la dezbateri, a fost nevoită să suporte atacurile lipsite de diplomație lansate la adresa sa de social-democrații români.

Dezbaterea de miercuri din plenul Parlamentului European privind statul de drept din România a arătat un dialog al surzilor între populari, pe de o parte, și eurodeputații PSD-ALDE, pe de altă parte. Cele două tabere și-au lansat acuzații reciproce, într-o atmosferă care a adus aminte de ce se întâmplă în Legislativul de la București, nu în cel European, unde lumea se comportă mult mai civilizat, iar lucrurile sunt abordate într-o manieră constructivă.

Atât popularii, cât și românii din S&D au venit cu informații false, dar în articol am ales să le prezentăm doar pe ale celor din urmă, deoarece am putut întrezări o strategie folosită și acasă și care gravitează în jurul unor așa-zise abuzuri ale justiției din cauza cărora au avut de suferit mii de români, a protocoalelor secrete dintre DNA și SRI și a respectării recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene. Toate aceste motive invocate de social-democrați și membrii ALDE, plus altele, intră la categoria "fake news".

La fel și acuzația că ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu a fost lăsat să vorbească. E greu de crezut că membrii români din PE nu știu protocolul.

A mai șocat și linșajul la comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, acuzată, după o rețetă folosită excesiv de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, că habar n-are ce se întâmplă în România. Tot din țară, eurodeputații socialiști au împrumutat ideea suveranității naționale, care ar împiedica UE să se amestece în treburile noastre.

Ioan-Mircea Pașcu, social-democratul cu cea mai înaltă funcție în PE, cea de vicepreședinte, a acuzat faptul că, din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serviciile de informații și instituții, întrebându-se de ce au fost secrete dacă sunt constituționale. Totodată, el a susținut o teză, reluată apoi de majoritatea social-democraților și eurodeputaților români din ALDE, și anumea cea privind abuzurile comise în lupta anticorupție. 

"De ce România ar trebui să fie mai supravegheată acum, într-un climat democratic, decât în timpul lui Ceaușescu?", a mai întrebat Pașcu retoric.

NOTĂ Caracterul secret al protocoalelor dintre DNA și SRI aveau drept bază activitatea operativă a ofițerilor SRI, care este secretă. 

Victor Boștinaru a mers pe ideea că Executivul european nu cunoaște situația din România, idee preluată de acasă, unde după cum bine știm liderul PSD, Liviu Dragnea, și alți social-democrați, dar și președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au acuzat de mai multe ori lipsa unei corecte informări. Pentru a compensa această lipsă, Florin Iordache a trimis mai multor ambasade de la București cele trei legi ale Justiției traduse în engleză. Inclusiv la Ambasada Franței. Până la urmă, engleza e lingua franca, nu?

"Doamna comisar Jourova, cu regret trebuie să declar, inclusiv prin ce-ați spus astăzi în sală, Comisia fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte. Cât despre conținutul modificărilor, soluțiile sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, ale CCR și sunt inspirate din soluții existente în alte state membre ale UE. Refuz să cred că soluții care garantează independența justiției, drepturile și libertățile fundamentale în Vestul Europei devin pur și simplu inacceptabile în România. Refuz să cred că țara mea e tratată ca o țară de mâna a doua. În plus, Comisia amestecă în mod greu de calificat evaluarea celor trei legi care au fost deja adoptate cu ceea ce ar urma să se întâmple în viitor, nespunându-ne niciun singur element de referință, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mică problemă independenței, neutralității sau afectarea luptei împotriva corupției", a afirmat Boștinaru.

FALS Modificările la legile Justiției sau cele încercate la Codul Penal și de Procedură Penală nu sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Nici ministrul Justiției (cât a lucrat la proiectele de modificarea a legilor Justiției), nici Parlamentul nu au solicitat un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția.

Ca și Pașcu, Boștinaru s-a referit și la protoacele secrete dintre DNA și SRI:

"Un protocol secret încheiat între DNA și SRI a permis să se facă în România poliție politică. Comisia sau a știut sau a tăcut la acest lucru. Procurorii români au comis în mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA".

FALS Astfel de protocoale au fost semnate de procurori cu mai multe instituții din România, printre care și ANAF. Poliție politică înseamnă că procurorii ar fi vizat doar politicieni dintr-un anumit partid. Ori nu există formațiune politică în România care să nu fi avut membri cercetați, judecați și condamnați de instanțele din România.

Dan Nica, scăpat de griji după clasarea acuzațiilor din dosarul Microsoft, a vorbit de dezinformări și a susținut că premierul Dăncilă nu a primit invitația de a veni în plenul PE.

"Doamna comisar, din păcate au fost spus atâtea neadevăruri încât ar trebui să înființăm și o nouă inițiativă: minciuna ucide. El a susținut că se invocă în mod fals că ar fi trebuit să vină prim-ministrul, care nici n-ar fi primit o invitație. Motivele sunt foarte simple: pentru că nu adevărul interesa astăzi, ci discursuri politicianiste și lipsa oricărui argument. Nu sunt în stare cei care critică să spună: «Domnule, articolul, aliniatul este în neregulă». Pentru că nu există așa ceva. Au colportat astăzi și, din păcate, vreau să vă spun că unii dintre colegi (au spus) minciuni. Și v-au dezinformat, doamna comisar. Poate dacă v-ați fi întâlnit cu domnul ministru (Tudorel Toader - n.r.) sunt convins că ați fi avut alt discurs. Cum e posibil să spuneți despre independența sistemului judiciar, când legile respective au fost declarate constituționale de CCR. Cum e posibil să nu știți sau să nu vă fi spus nimeni că din cele 350 de amendamente 270 au fost propuse de CSM?", a acuzat Nica. 

PARȚIAL FALS Da, multe amendamente incluse în legile Justiției provin de la Consiliul Superior al Magistraturii, însă nu sunt de impact. În cazul prevederilor importante amendamentele CSM au fost respinse. De exemplu, înființarea secției de anchetare a magistraților, prevederea prin care i se impune președintelui României să nu poată refuza două propuneri pentru funcțiile de șefi de parchete, eliminarea independenței procurorilor, dreptul șefilor de a verifica și a cere anumite soluții în dosarele procurorilor etc.

Românii, în sărbătoare

Gabriela Zoană, proaspăt venită în PE în urma plecării Vioricăi Dăncilă, a apărat acțiunile majorității de la București, invocând jurisprudența CEDO, recomandările CE și propunerile făcute de instituțiile din sistemul judiciar.

"Niciodată nu s-a spus problema ca Parlamentul să nu ia în considerare deciziile CCR", a mai spus ea, înainte de a arunca în luptă argumentul Centenarului, care ar trebui să-i determine pe toți românii să trăiască în pace și armonie.

"2018 e anul Centenarului Marii Uniri. România e în sărbătoare, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în PE, fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului", a perorat urmașa doamnei Dăncilă.

FALS Nici legislația CEDO, nici recomandările Comisiei nu sunt respectate. În ceea ce privește respectarea deciziilor CCR de către Parlament, nimeni nu a contestat acest lucru.

Vieți distruse de justiție

Claudia Țapardel a scos și ea la înaintare "miile de vieți distruse" în România din cauza nerespectării principiului nevinovăției.

"Regret că ne aflăm din nou în fața unei campanii murdare de dezinformare la adresa României și că ne aflăm într-o situație extrem de periculoasă în care se contestă acțiuni legitime ale unui Parlament național. Ceea ce nu ați înțeles este că astăzi vorbim despre niște legi ale Justiției în România care au ca obiectiv respectarea drepturilor și ale libertăților civile ale cetățenilor români și respectarea principiului nevinovăției. Poate că ar trebui să discutăm aici, în forul democrației europene, despre sutele, dacă nu miile de vieți distruse în România, prin nerespectarea acestui principiu consfințit de legislația europeană. Și anume principiul nevinovăției. Să vorbim despre Justiție televizată, despre cariere și imagine publică distruse în urma unor dosare bazate pe probe neconcludente și puțin solide, care în final au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau chiar au fost clasate. Când vorbim despre Legile Justiției vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbătut luni întregi, împreună cu asociațiile profesionale, precum și la nivelul Parlamentului național. Iar amendamentele depuse sunt emanația acestui proces de consultare. Aceasta este realitatea în România".

FALS În România se respectă prezumția de nevinovăție. Ca și restul social-democraților, Țapardel nu aduce nicio dovadă privind „miile de vieți distruse”. Cât despre procesul de consultare, nu trebuie să mai amintim că doar a fost mimat.

Emilian Pavel: "Doamna comisar, colegii dvs, președintele Juncker și comisarul Timmermans s-au arătat îngrijorați și au solicitat imperativ Parlamentului României modificarea legilor justiției adoptate anul trecut, fără a fi promulgate și fără a cunoaște verdictul CCR. Avem de-a face aici cu imixtiuni grave în afacerile constituționale și interne ale statului român. Ați tras paiul scurt, doamna comisar, acele îngrijorări nesusținute astăzi de dânșii, ci de dvs, par să nu fie împărtășie de PE. Uitați-vă în jur, sunt 20 sau mai puțin de colegi deputați din alte state membre care se îngrijorează și dânșii ca și dvs. O simplă înșiruire de lozinci, mai ales pe partea dreaptă. O astfel de dezbatere nu-și are locul în acest plen, fără a avea participarea reprezentanților autorităților române pentru a explica și pentru a fi transparenți în fața dvs".

Pavel a mai vorbit de abuzurile din justiție din ultimii ani, "pe care încearcă cu greu să le înlăture" Guvernul Dăncilă, și a afirmat că MCV trebuie să dispară.

Andi Cristea: "Faptul că astăzi vorbim despre situația din România, mă refer la acei colegi din România, în asemenea termeni apocaliptici arată, după caz, limitele de înțelegere sau agenda anti-românească a unora dintre dumneavoastră. Mai ales că suntem în momente-cheie, când în interiorul UE se reconfigurează instrumentele financiare post-2020, și deja avem narativul incorect al condiționării banilor europeni de așa-zisul grad de respectare a statului de drept. Trăim vremuri interesante. Vreau să spun un lucru foarte clar: românii sunt cetățeni europeni. Suntem buni europeni, suntem solidari cu valorile democrației de tip european și vrem stat de drept adevărat, fără elemente de neconstituționalitate, fără abuz, cu sistem intern de check and balances".

Doru-Claudian Frunzulică a lansat și el un atac la Vera Jourova, căreia i-a reproșat faptul că nu a exprimat nicio obiecție în 2016, atunci când Guvernul Cioloș a adoptat o OUG prin care a modificat 114 articole din Codul Penal, fără consultare publică și fără avizul autorităților competente.

PARȚIAL ADEVĂRAT Deși încearcă să facă o paralelă și să-și motiveze atacurile asupra legilor penale, PSD-ALDE omite să spună că acele modificări făcute de guvernul Cioloș erau chestiuni minore, toate în urma unor decizii ale Curții Constituționale și aveau toate avizele necesare, inclusiv de la Consiliul Superior al Magistraturii. Niciunul nu era negativ. În plus, ordonanța a trecut lejer prin parlamentul dominat și la acea dată de PSD și ALDE, care nu au avut nimic de comentat.

Maria Grapini i-a spus comisarului pentru Justiție că este "decepția zilei mele de astăzi" și i-a oferit o broșură cu explicații privind modul în care s-au făcut dezbaterile pe legile Justiției.

"Și doamna Macovei care aici aplaudă când nu trebuie a făcut un pachet de legi, prin asumare, în care au rămas foarte multe articole neconstituționale. Și ce se chinuie acum acest Guvern și domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este să corecteze aceste amendamente neconstituționale. Și au fost sute de oameni, mii de oameni băgați în pușcărie pe legile doamnei Macovei. Și acum plătim la CEDO din bugetul cetățenilor români".

FALS Comparația cu legile Monicăi Macovei nu are nicio bază. Conjunctura era alta, erau modificări cerute de autoritățile europene pentru ca România să poată adera la UE. Nu există amendamente neconstituționale în aceste legi. E greu de înțeles ce vrea să spună Grapini când se referă oamenii "băgați în pușcărie" pe legile Monicăi Macovei. După cum am explicat mai sus, condamnările la CEDO în cea mai mare parte nu au legătură cu legile Justiției.


Una dintre cele mai vehemente intervenții a avut eurodeputata ALDE Norica Nicolai:

"La București avem intenția de a legifera, pentru că nici legile de  organizare a justiției nu sunt legi în vigoare, nici nu am avut vreo discuție despre modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală".

FALS OUG 13 a fost primul atac asupra Codului Penal și al Codului de Procedură Penală. Prin OUG 13 s-a încercat mutilarea definiției abuzului în serviciu, a conflictului de interese, abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În plus, autorii OUG 13 s-au pus la adăpost prin modificarea textului infracțiunii de favorizarea infractorului. Nu ar mai fi fost pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. În materie de procedură penală, remarcăm că denunțurile nu mai erau valabile decât dacă erau făcute în primele 6 luni de la săvârșirea faptei.

"E o discuție politicianistă și îngrijorarea dvs nu-și are rostul decât din prisma unui partizanat politic. Nu vreau să cred că prin această dezbatere doriți să împiedicați un parlament national să-și exercite principal lui prerogativă, aceea de a legifera. Pentru că ar fi nedemocratic și incorect".

FALS Parlamentul European și, în general, nicio instituție europeană nu poate interveni în procesul legislativ și nu poate împiedica Parlamentul României să legifereze anumite legi. Dar poate da recomandări și poate să exprime îngrijorări, dat fiind că reprezintă vocea cetățenilor europeni.

"Prezumția de nevinovăție, doamna comisar, drepturile și libertățile în procesul penal nu sunt garanții proceduale pe care UE le ocrotește? Dvs sunteți garantul tratatelor. Ce-ați făcut doamna comisar când sute de oameni au fost abuziv trimiși în închisoare și achitați? Ce-ați făcut doamna comisar când foarte, foarte mulți cetățeni au fost interceptați în afara legii? Când servicii de informații care nu au atribuții în procesul penal au fost implicate în realizarea acestuia? Ce s-a făcut doamnă comisar când state membre care privilegiază dreptul companiilor de a da mită în România au dat mită în România? S-au închis dosarele pentru că nu conveneau unor interese economice ale unor state membre. Ne pare foarte rău, doamnă comisar, dar justiția se înfăptuiește cu bună credință, cu onestitate și cu corectitudine. Și numai de astfel de valori nu dați dovadă în dezbaterea de astăzi".

FALS Nu pot fi trimiși în judecată abuziv inculpați. Actele de inculpare sunt analizate după trimitea în judecată de un judecător de cameră preliminară. Atribuțiile judecătorului de cameră preliminară:

  • verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;
  • verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;
  • soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;
  • soluționează alte situații expres prevăzute de lege.

Cu alte cuvinte, în cazul în care judecătorul constată nereguli, dosarul revine la procuror pentru refacerea unor acte, dacă este cazul, sau se înlătură din dosar. În ultimii 10 ani, nu există niciun caz cunoscut de interceptare nelegală folosită într-un dosar penal.

Serviciile secrete au colaborat cu parchetele în baza unor protocoale, dar aceste colaborări au încetat în 2016, atunci când CCR a decis că este neconstituțional ca serviciile secrete să aibă atribuții în cercetarea penală. Au fost mai multe dosare în care au fost investigate companii străine acuzate de corupție în România.

Colegul ei Mircea Diaconu a declarat că și el e îngrijorat de statul de drept din România, care are probleme din cauza legilor adoptate în perioada în care România dorea să devină membră a UE.

"În urmă cu vreo 10 ani s-au modificat legile justiției fără vreo dezbatere publică, prin asumare de răspundere și au dat atunci prerogative președintelui de respingere discreționară a numirii magistraților în funcții de conducere, adică exact ce se reproșează Poloniei astăzi. România a devenit între timp statul cu cele mai multe condamnări la CEDO, pentru abuzuri împotriva cetățenilor și nimeni nu răspunde…În acești ani s-au emis în România mandate de arestare din ce în ce mai multe…În 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât FBI. Au fost ascultați mii de cetățeni în perioada ultimelor alegeri parlamentare, pe motiv de siguranță națională. Ca să traduc mai simplu: terorism. Aceștia erau oameni de afaceri, funcționari, politicieni, unii chiar candidați. Ca și cum la alegeri în jur de 1.000 de teroriști au apărut în România și au dispărut după aceea la fel de brusc, într-o țară în care nu există niciun terorist și niciun act de terorism".

FALS România este, adevărat, pe primul loc ca număr de plângeri la CEDO, dar nu pentru abuzuri ale statului împotriva cetățenilor ci, în 99% din cazuri, din cauza condițiilor de detenție din penitenciare.

El a mai spus că statul de drept are probleme și acestea pot fi reparate doar de Parlament care nu trebuie să ceară aprobarea nimănui și care nu poate fi cenzurat decât de CCR.

"Vreau independența justiției, dar mai ales a României", a conchis Diaconu.

Și Laurențiu Rebega, independent, membru al Grupului Europa Națiunilor și a Libertății Rebega, e deranjat de așa-zisa imixtiune a autorităților europene în afacerile interne ale unui stat membru.

În sprijinul afirmațiilor sale, el a citit primele două articole din Constituție:

ARTICOLUL 1
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
(2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

"Astăzi suntem martorii politizării îngrijorătoare din partea unui grup politic a unei dezbateri care ar trebui să aibă scopul invers: acela de a elimina factorul politic și de a încuraja considerațiile bazate pe fapte. Statul de drept nu e o creație divină și inalienabilă, ci un construct uman care trebuie întreținut și renovat în permanență nu numai în România, peste tot în UE. Soluțiile trebuie să le găsim noi în România, așa cum au spus și președintele Juncker și președintele Iohannis. România își dorește conformare cu standardele constituționale și europene. Dar printr-un dialog institutional viabil. Însă UE trebuie să înțeleagă că România nu e  o țară de mâna a doua, cu cetățeni de mâna a doua. Am fugit prea mult de Uniunea Sovietică ca să acceptăm să mai avem pe cineva deasupra noastră".