Protestele din Hong Kong sunt tot mai violente, dar şefa Executivului, Carrie Lam, exclude orice concesii faţă de manifestanţi.

Aeroportul din Hong Kong a suspendat procedurile de check-in pentru toate zborurile de luni în urma unui protest masiv care a început dimineaţă şi a perturbat activităţile de la terminalul sosiri. 

Demonstranţii au ocupat terminalul pentru a protesta faţă de intervenţia brutală a poliţiştilor la protestele din weekend. Ei au strigat că poliţiştii ar trebui "să-i dea înapoi ochiul" unui protestatar rănit grav de forţele de ordine. Mulţi au purtat un plasture peste ochi, relatează Deutsche Welle.

E a patra zi în care protestatarii se adună la aeroport, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Compania aeriană din Hong Kong, Cathay Pacific, i-a avertizat luni pe angajaţi că ar putea fi concediaţi dacă sprijină "protestele ilegale". Avertismentul vine după ce săptămâna trecută compania a anulat peste 150 de zboruri din cauza unei greve a angajaţilor care avea legătură cu protestele.  


Demonstraţiile antiguvernamentale au început în martie şi au continuat în aprilie, escaladând în iunie. Cel puţin 240.000 de persoane - potrivit poliţiei, aproape un milion - potrivit organizatorilor, au ieşit pe străzile metropolei la 9 iunie, pentru a protesta faţă de un proiect de lege care urma să autorizeze extrădări către China. 

Şefa Executivului, Carrie Lam, a suspendat proiectul pe 15 iunie, iar pe 9 iulie a declarat că e "mort". Ea s-a ferit însă să anunţe retragerea textului din Parlament – principala cerere a manifestanţilor, astfel că protestele au continuat. 

Săptămâna trecută, ea a afirmat că nu va face concesii pentru a-i face să tacă pe manifestanţii care comit violenţe. 

Printre ultimele revendicări ale protestatarilor se numără şi demisia şefei Executivului şi o anchetă independentă privind modul în care a intervenit poliţia.

Context

Hong Kong diferă foarte mult de alte oraşe chinezeşti. A fost colonie britanică timp de 150 de ani, o parte - insula Hong Kong - a fost cedată Londrei după un război, în 1842. Mai târziu, China a cedat şi restul teritoriului către Imperiul britanic pe o perioadă de 99 de ani.

Sub britanici, Hong Kong a devenit un port important, iar economia a luat avânt în anii 1950 când a devenit un centru de producţie. Aici îşi găseau refugiul dizidenţii care fugeau de instabilitatea, sărăcia şi persecuţia din China, notează BBC Online.

După negocieri între Londra şi Beijing, Hong Kong a revenit Chinei în 1997, urmând să funcţioneze pe baza principiului "o ţară, două sisteme". Asta înseamnă că, deşi parte a Chinei, Hong Kong se bucură un grad ridicat de autonomie, cu excepţia afacerilor externe şi apărare, pentru o perioadă de 50 de ani. Prin urmare, Hong Kong are propriul sistem juridic și frontiere, iar drepturile, inclusiv libertatea de întrunire și libera exprimare, sunt protejate.

E unul din puţinele locuri din China unde oamenii pot comemora represiunea din Piaţa Tiananmen din 1989, când militarii au tras în demonstranţii neînarmaţi. 

La peste 20 de ani de la revenirea în graniţele Chinei, Hong Kong încă beneficiază de anumite libertăţi faţă de restul ţării, dar experţii spun că situaţia e în declin. 

Organizaţiile civice acuză China că se amestecă în afacerile metropolei, dând ca exemplu demiterea unor parlamentari pro-democraţie. Ele au criticat şi răpirea unor persoane din Hong Kong, care au ajuns ulterior în custodia autorităţilor de la Beijing. 

Artiştii şi scriitorii simt presiunea în creştere privind autocenzura, iar unui jurnalist de la Financial Times i-a fost interzisă intrarea în Hong Kong după ce a moderat un eveniment la care participase şi un activist din această regiune administrativă specială. 

Reforme democratice

Nu doar legea privind extrădările îi nemulţumeşte pe protestatari, ci şi necesitatea unor reforme democratice.

În prezent, şeful Executivului e ales de un comitet format din 1.200 de persoane, un organism majoritar pro-Beijing ales de doar 6% dintre votanţii eligibili. 

În plus, nu toţi cei 70 de membri ai Consiliului Legislativ sunt aleşi în mod direct de votanţii din Hong Kong. Multe locuri care nu sunt ocupate prin vot revin unor parlamentari pro-Beijing. Unii parlamentari aleşi au fost chiar demişi, după ce autorităţile chineze au adoptat o lege controversată care le permite o astfel de măsură. 

Constituţia din Hong Kong stipulează că şeful Executivului şi Consiliul Legislativ ar trebui aleşi într-un mod mult mai democratic. Guvernul chinez a decis în 2014 că va permite votanţilor metropolei să-şi aleagă liderii dintr-o listă aprobată anterior de un comitet pro-Beijing, dar Consiliul Legislativ a respins iniţiativa. 

Constituţia expiră în 2047, fiind neclar pentru moment ce se va întâmpla cu autonomia Hong Kong-ului după această dată. 

Majoritatea locuitorilor din Hong Kong nu se consideră chinezi

Deşi cei mai mulţi locuitori sunt de etnie chineză, majoritatea nu se identifică drept chinezi.

Un sondaj realizat de Universitatea din Hong Kong arată că oamenii se identifică drept locuitori ai Hong Kong-ului şi doar 11% se simt chinezi. 71% au declarat că nu sunt mândri de faptul că sunt cetăţeni chinezi. Această demilitare e puternică mai ales în rândul tinerilor.