Aceasta a fost una dintre concluziile vizitei efectuate săptămâna aceasta în R. Moldova de o delegație a Comisiei pentru Buget din Parlamentul European.

”Banii europeni investiți în Republica Moldova pot duce la îmbunătățirea calității vieții oamenilor aici, copii mici de grădiniță, copii mai mari la școală, oameni nevoiași, oameni bolnavi și a siguranței cetățeanului în ansamblu”, a declarat vineri eurodeputatul Siegfried Mureșan, într-o conferință de presă care a marcat finalul vizitei delegației europene.

Eurodeputatul român a precizat că oficialii europeni vor veni mai des în R. Moldova, pentru a le arăta cetățenilor că Uniunii Europene îi pasă de această țară. 

Siegfried Mureșan (PPE) a precizat că, în ultimele două zile ale vizitei în R. Moldova, a mers la mai multe obiective renovate, dotate sau modernizate cu contribuția financiară a UE, precum centrul medical și școala de la Varnița, o altă școală din Cărpineni, complexul Manuc Bei, pentru care Uniunea Europeană a alocat 2,4 milioane de euro, cu scopul de a pune în valoare obiectivele turistice și istorice din raionul Hâncești.

Totodată, Mureșan a spus că a vizitat și Inspectoratul General al Poliției, unde UE a investit  4,4 milioane de euro în facilități și tehnologie de ultimă generație, subliniind importanța securității pentru cetățenii moldoveni. În acest context, el a dat asigurări că siguranța cetățeanului este un domeniu în care UE va investi și mai mult în viitorul apropiat.

Dezamăgirea UE

R. Moldova nu va primi bani din partea UE până când nu vor fi îndeplinite toate condiționalitățile, iar în această etapă - Bruxellesul consideră că aceste condiționalități nu au fost îndeplinite integral, au precizat miercuri europarlamentarii Siegfried Mureșan și Laima Andrikienė, șefa delegației Comisiei pentru Afaceri Externe a PE.

”Banii puteau veni în urmă cu un an dacă autoritățile din Republica Moldova nu ar fi generat îngrijorare și nesiguranță la nivel european. Noi vrem ca banii să vină cât mai rapid. Vor veni atunci când condițiile vor fi îndeplinite. La această etapă UE consideră că aceste condiționalități nu au fost îndeplinite integral. (…) Recomandările Comisiei de la Veneția, deoarece aceea este autoritatea supremă în materie de legislație electorală în Europa”, a explicar Mureșan.


Laima Andrikienė a spus că discuțiile cu unii demnitari de la Chișinău au fost contondente în special în ceea ce privește „controversata lege electorală, reformarea justiției, dosarele politice și corupția”.

Dacă cei doi au spus că R. Moldova nu a îndeplinit încă condițiile, eurodeputatul Andi Cristea, care a făcut parte din delegației Comisiei pentru Afaceri Externe, a declarat că au fost îndeplinite cele 10 condiții pentru acordarea primei tranșe. El și-a exprimat speranța că prima tranșă va sosi în R. Moldova înainte de alegerile anticipate din Chișinău, care vor avea loc pe 20 mai. 

”Decizia privind alocarea banilor trebuie să o ia Comisia Europeană, iar întârzierea ar fi legată de sistemul electoral mixt, adoptat de autoritățile de la Chișinău în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția”, a precizat joi Andi Cristea (S&D), relatează Radio Chișinău.


Mai sunt multe de făcut

În aceeași zi, un raport publicat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană punctează progresele înregistrate de Chișinău, dar atrage atenția că mai sunt multe lucruri de făcut.

Potrivit raportului, R. Moldova și-a stabilizat situația economică și a făcut progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor reforme, inclusiv consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.De asemenea, Chișinăul a continuat să-și reformeze sectorul bancar, cu sprijinul UE și al partenerilor internaționali precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială. În special datorită acestor reforme, Acordul cu FMI este pe calea cea bună.

Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special pentru a combate corupția la nivel înalt, a recupera fondurile deturnate prin frauda bancară de un miliard de dolari și a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili.

Raportul subliniază și faptul că fenomenul corupției, inclusiv la nivel înalt, rămâne larg răspândit, iar independența justiției, asigurarea respectării legii și funcționarea instituțiilor naționale de combatere a corupției trebuie consolidate în mod semnificativ.