România a avut un "rol decisiv" în tranziția de putere de la Chișinău, care până la urmă s-a dovedit a fi pașnică, a afirmat luni Nicu Popescu, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Teodor Meleșcanu.

"România a fost prima țară care, într-o declarație publică, a apelat la o tranziție pașnică", a explicat Popescu, întrebat în legătură cu rolul decisiv jucat de București.

Cei doi oficiali au abordat subiectul relației bilaterale, "una care se bazează pe o limbă comună, o istorie comună și un parteneriat privilegiat și strategic pentru zeci și sute de ani înainte", a declarat șeful diplomației moldovene. Discuțiile s-au axat pe modul în care această relație poate fi umplută "cu lucruri concrete", care aduc beneficii cetățenilor moldoveni și români.

R. Moldova are un singur vector de pol externă: integrarea europeană, acesta fiind acceptat de toate forțele politice de la Chișinău, a subliniat ministrul moldovean de externe, adăugând că anul trecut 68% din exporturile țării sale au ajuns în UE și peste 20% în România.

În același timp, el a dat asigurări că subiectul federalizării nu e pe agenda politică a R. Moldova, iar Guvernul are tot interesul să ușureze viața cetățenilor care trăiesc în regiunea transnistreană.

Trebuie făcuți "mici pași de deschidere", dar nu există o majoritate parlamentară privind federalizarea și 80% dintre cetățeni nu sunt de acord.

În ceea ce privește relația cu România, Guvernul Sandu dorește deblocarea unor proiecte care nu au mers prea bine în ultimul timp, în special construirea conductei de gaz de la Ungheni la Chișinău. 

Pe plan european, noul guvern speră în deblocarea asistenței externe.

Relații bune cu Rusia

Cabinetul condus de Maia Sandu își dorește ca Rusia să-și retragă trupele din Transnistria, așa cum au dorit și precedentele guverne.

În același timp, din motive economice, moldovenii vor o relație bună cu Rusia.

Întrebat ce rol joacă Rusia în ecuația strategică de la Chișinău, Popescu a explicat că doar 8% din exporturile R. Moldova se duc pe piața rusească, ceea ce e foarte puțin: "E în interesul R. Moldova să deblocăm această relație comercială".

El spune că o creștere a exporturilor către Rusia, chiar dacă nu va fi mare, ar crea locuri de muncă și ar îmbunătăți veniturile, dar "nu ar schimba în linii mari dependențele comerciale pe care le are R. Moldova".

Geografia și legăturile de infrastructură creează o situație în care relația comercială cu UE e mai fezabilă pentru majoritatea produselor agricole pe care R. Moldova le poate exporta. Și pentru regiunea transnistreană principala piață e UE, în pofida sentimentelor politice de acolo.

Nicu Popescu a mai explicat și că majoritatea cetățenilor care votează cu socialiștii nu sunt antieuropeni și antiamericani, ci au "o anumită preferință" pentru apropierea de Rusia, dar își doresc relații bune cu SUA și UE.

Pe de altă parte, majoritatea alegătorilor care votează cu forțele proeuropene nu își doresc relații rele cu Rusia, nu sunt antiruși.

Peste 80% dintre moldoveni pledează pentru relații bune și cu Estul și cu Vestul.