Grecia trebuie să-și protejeze frontiera maritimă și să lase mai puțini refugiați să plece în Europa. Asta vor statele UE, amenințând Atena cu excluderea din Schengen. Replica Guvernului grec: Să nu-i ajutăm pe oamenii aflați în primejdie pe mare?

Pentru mii de refugiați, Grecia este poarta de acces spre Europa. Iar guvernele altor state membre UE doresc să închidă această poartă cât mai repede posibil. Atena trebuie să-și protejeze mai bine frontiera cu Turcia, a solicitat, luni, la reuniunea informală a miniștrilor de interne de la Amsterdam, ministrul german de Interne, Thomas de Maizière.

Omologul austriac, Johanna Mikl-Leitner, a susținut că este un "mit" ideea că granițele maritime ale Greciei nu pot fi păzite. "Marina greacă are suficiente capacități”, a spus ea.

Iar presiunea asupra Atenei riscă să crească și mai mult, în condițiile în care UE vrea să reinstaureze controalele temporare la frontiere până la doi ani. Ele au fost deja introduse de șase state europene, dar, potrivit legislației actuale, pot fi menținute cel mult șase luni.

Ministrul olandez al Imigrației, Klaas Dijkhoff, a precizat că miniștrii europeni au mandatat Comisia Europeană "să pregătească un cadru legal și practic” pentru prelungirea măsurilor temporare la frontiere până la doi ani. Potrivit Spiegel Online, asta înseamnă că, în caz extrem, Grecia ar putea fi exclusă din spațiul Schengen.

Nicio soluție nu a funcționat până acum

Reuniunea informală a arătat că nervii sunt întinși la maxim. Tot ceea ce a încercat UE până în vederea gestionării crizei refugiaților nu prea a funcționat. Numai în ianuarie circa 30.000 de refugiați au venit pe mare în Uniunea Europeană, a precizat comisarul pentru migrație, Dimitris Avramopoulos. Și asta în pofida iernii, ceea ce ar însemna că, odată cu venirea primăverii, numărul ar putea crește.

În fața acestei situații, ministrul german de Interne a cerut ca în săptămâniile următoare să se înregistreze o scădere a numărului de refugiați ce ajung în UE. Ministrul grec pentru migrație, Ioannis Mouzalas, a respins însă toate acuzațiile și insinuările la adresa țării sale, obosit să tot audă că grecii nu ar dori să-și păzească granițele.

"Ce ați vrea să facem?", i-a întrebat el pe miniștrii europeni, susținând că paza de coastă trebuie să-i salveze pe refugiații ajunși pe mare. "Potrivit dreptului internațional, în conformitate cu dreptul mării, conform Convenției de la Geneva, în conformitate cu legislația europeană și cu cea elenă, aceasta este singura opțiune”, a spus el.

Intervenția sa nu i-a mișcat pe unii miniștri. În cazul în care granița Greciei continuă să rămână la fel de deschisă ca înainte, atunci "granița Schengen se va deplasa spre centrul Europei", a avertizat ministrul austriac Mikl-Leitner - o amenințare evidentă privind expulzarea Greciei din Schengen.

O variantă propusă de Guvernul austriac ar fi ca Slovenia, a doua țară Schengen după Grecia pe ruta balcanică, să respingă refugiații care vin Pakistan, Afganistan sau din țările din Africa de Nord și care au puține șanse de a primi azil.

Dezavantajul acestei variante este că mii de refugiați ar rămâne blocați în statele balcanice, fapt ce ar putea duce la o destabilizare a acestora.

Pentru a preveni un astfel de scenariu, majoritatea statelor pare dispusă să renunțe la o parte din suveranitate. Astfel, miniștrii de interne au discutat despre posibilitatea ca agenția Frontex să intervină pentru a proteja frontierele unui stat membru, chiar împotriva voinței statului respectiv. O astfel de propunere, potrivit unor surse apropiate negocierilor citate de Spiegel Online, nu ar fi avut nici cea mai mică șansă în urmă cu câteva luni.

Concluzia reuniunii de la Amsterdam a fost trasă de ministrul de Maizière: nu toate statele sunt conștiente de "presiunea timpului sau de gravitatea situației”.