UPDATE:

„Noul cadru financiar multianual este și mai important decât cel actual”, a spus Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles.

„Plecarea Marii Britanii este un factor ce trebuie luat în calcul... Propunem un buget ambițios, dar echilibrat”, a adăugat Juncker.

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept, a anunțat miercuri Comisia Europeană.

„Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept”.

„Acest mecanism nu vizează apriori anumite state”, a spus Juncker.

O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă. 

„Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă - fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”, a spus Gunther Oettinger, comisarul european pentru buget.

Noile priorități necesită noi investiții, iar Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări și economii (aproximativ 20%).

Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Astfel, Executivul UE propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să cuprindă: 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Pe de altă parte, Oettinger a menționat că bugetul alocat politicii de coeziune va scădea cu aproape 7%, iar bugetul alocat agriculturii se va reduce cu 5%, ca urmare a tăierii cu 4% a plăților pentru fermieri.

Pe de altă parte, Juncker a vorbit de un program de asistență a reformelor pentru țările care doresc să intre în zona euro, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar putea să mai calmeze nemulțumirile statelor din est care se vor vedea cu fondurile de coeziune tăiate.

De asemenea, bugetul alocat programului Erasmus se va dubla.

Bugetul total se va ridica la circa 1.135 miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 (VNB).

Parlamentul European ceruse ridicarea bugetului până la nivelul de 1,4% din VNB, dar Oettinger a spus că o asemenea creștere a bugetului nu ar fi fost ușor de susținut. 

Unele state europene au cerut deja o scădere a bugetului, mai ales după ieșirea Marii Britanii din UE.

Critici și negocieri

De altfel, șefii guvernelor din Austria și Olanda - state net contributoare la bugetul UE - au criticat propunerea Comisiei, spunând că o Uniune mai mică (după ieșirea Marii Britanii) ar trebui să își propună un buget mai mic. De altfel, olandezii și austriecii - alături de Germania, Suedia și Danemarca - ar fi loviți de o altă propunere, cea de eliminare în termen de cinci ani a rabaturilor pe care le au în materie de contribuții la bugetul Uniunii.

„Comisia tocmai a prezentat un buget al UE de o mărime comparabilă cu 28 de state membre. Dar suntem doar 27 de state membre care îl vor finanța. O Uniune Europeană mai mică ar trebui să reprezinte și un buget mai mic!”, se arată într-un mesaj postat pe contul de Twitter al premierului danez Lars Lokke Rasmunsen.

De cealaltă parte, ministrul francez al agriculturii a criticat vehement reducerea bugetului Politicii Agricole Comune, în timp ce Mișcarea Cinci Stele din Italia nu este de acord cu diminuarea fondurilor de coeziune.

Jean Claude Juncker a spus însă, în conferința de presă de prezentare a propunerii Comisiei pe care o conduce privind CFM 2021-2027, că bugetele PAC și politicii de coeziune nu au fost „masacrate”, iar statele membre au susținut de-a lungul timpului creșterea sumelor alocate de UE pentru unele priorități ca inovarea și cercetarea sau susținerea tinerilor. Ieșirea Marii Britanii din UE va lăsa un gol de circa 12 miliarde de euro anual în bugetul Uniunii, iar Comisia a inclus în buget - pe lângă majorarea cheltuielilor pentru programe precum Horizon 2020 sau Erasmus - și noi priorități ca migrația, securitatea și apărarea.

La rândul său, comisarul Gunther Oettinger a semnalat că multe state membre i-au indicat că „sunt dispuse să plătească mai mult” la bugetul UE.

+++++ Știrea inițială

Comisarul pentru buget, Gunther Oettinger, a anunțat deja, într-o serie de mesaje pe Twitter, câteva dintre măsurile incluse în Cadrul Financiar Multianual (CFM) post-2020.

Bugetul UE din perioada 2021-2027 va tăia ușor din fondurile alocate fermierilor și politicii de coeziune - cele mai mari cheltuieli ale bugetului comunitar -, dar va aloca mai mulți bani pentru cercetare, apărare, protecția granițelor și programul Erasmus.

Petri Sarvamaa, prim vicepreședinte al Comisiei pentru Buget din Parlamentul European, a anunțat că UE va reduce cu 5% fondurile pentru agricultură, respectiv din plățile directe către fermieri. Fondurile pentru coeziune vor fi micșorate cu 6%, a mai spus Sarvamaa, tot pe Twitter, adăugând că va urma o perioadă de dezbateri „aprige” după anunțul de azi al Comisiei.

De asemenea, Comisia intenționează să propună o măsură care va diminua fondurile europene acordate statelor membre care nu respectă statul de drept - fără a mai fi nevoie de acordul guvernelor care încalcă regulile UE, potrivit unor surse citate de presa internațională. 

Măsura este îndreptată spre Ungaria și Polonia, care au intrat în conflict cu oficialii de la Bruxelles în ultima perioadă pe tema modificărilor în privința legislației, dar va transmite un semnal și către alte state - inclusiv România - care nu ar respecta standardele democratice ale Uniunii. Potrivit Politico, mecanismul de supraveghere a distribuției fondurilor ar putea avea nevoie doar de o „majoritate calificată” pentru a fi aprobat, în timp ce cadrul financiar multianual trebuie adoptat în unanimitate de statele membre UE.

Totuși, în pofida faptului că Marea Britanie va părăsi UE, bugetul Uniunii va fi mai mare, acest lucru fiind pus pe seama inflației de Oettinger. UE va avea un buget de 1.279 de miliarde de euro în următorul CFM, ceea ce înseamnă 1,11% din produsul național brut al celor 27 de state membre.