Cele 40,5 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană în exercițiul financiar 2014-2020 trebuie completate cu contribuție națională, iar România ar putea să-și aloce cât a mai rămas din acest exercițiu financiar într-un buget multianual asumat de toate partidele, astfel încât să putem fi siguri că vom duce gradul de absorbție la un nivel eficient, spune Valentin Boldeiu, coordonator Fonduri Europene, UniCredit Bank România, într-un interviu acordat EurActiv.ro.

Iată principalele declarații ale lui Valentin Boldeiu:

• România are nevoie de investiții în mod clar. Decalajul de dezvoltare dintre regiunile României și regiunile vestice ale Europei este semnificativ și este vizibil. 
• Sunt trei surse mari de investiții pentru infrastructura României: investițiile străine directe, remiterile de numerar ale cetățenilor români care lucrează în străinătate și fondurile europene.
• Ar fi păcat să ajungem la un grad de absorbție sub sau la nivelul perioadei 2007-2013, unde pe componentele de Mediu și de Transporturi avem o rată curentă de absorbție de 66%, ceea ce înseamnă că o treime din bani s-au pierdut.
• Investiția în sine nu e un scop. Absorbția în sine nu este un scop. Trebuie văzut care este valoarea adăugată, nu neapărat economică, a proiectului în sine după implementare.
• Dacă vrem să optimizăm și să ne ducem cu un grad de absorbție peste ceea ce s-a întâmplat în trecut, să fim gata să putem muta partiții de buget din anumite sectoare în celelalte care performează mai bine, și între regiuni.
• Avantajul instrumentelor financiare este că oferă un efect de multiplicare, ceea ce se traduce în investiții mai mari.
• Autoritățile române au înțeles importanța instrumentelor financiare, astfel că recent s-a lansat Inițiativa pentru România, care este o componentă a Programului regional și care va oferi garanții pentru IMM.
• Se discută despre instrumente financiare, cuplate sau nu cu grant, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, ceea ce este un lucru foarte bun deoarece marea problemă a creditelor pe care sectorul bancar ar putea să le acorde fermierilor este tocmai lipsa de garanții.
• Programul Național de Dezvoltare Rurală are 60% alocare către sectorul privat, în schimb în cazul Politicii de Coeziune doar circa 10% din fonduri sunt destinate direct sectorului privat. 
• Încercăm să sprijinim zona de cercetare-dezvoltare pentru că vedem că, în zilele noastre, fără cercetare-dezvoltare, fără inovare, fără valoare adăugată, nu prea ținem pasul cu vremurile.
• Uitându-ne la rata curentă aferentă perioadei 2007-2013, care e undeva la 80%, totuși am pierdut 20% din alocarea bugetară din exercițiul financiar precedent.

Redăm mai jos interviul integral (intertitlurile și sublinierile aparțin redacției):

EurActiv.ro: Care ar fi valoarea cofinanțării pe care trebuie să o aloce România pentru exercițiul financiar 2014-2020?

Valentin Boldeiu: N-aș vrea să dau cifre exacte, dar vă dau un singur exemplu: la 22,5 miliarde de euro alocați în cadrul Politicii de Coeziune, contribuția României ar trebui să fie undeva la 4-5 miliarde de euro cel puțin.

EurActiv.ro: În contextul în care în ultimul timp se vorbește despre creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, există riscul ca anul viitor bugetul pentru investiții să fie chiar mai mic. Care sunt, de fapt, riscurile pe partea absorbției de fonduri europene?

Valentin Boldeiu: Dacă punem discuția într-un sens mai larg, plecăm de la o concluzie: România are nevoie de investiții în mod clar. Decalajul de dezvoltare dintre regiunile României și regiunile vestice ale Europei este semnificativ și este vizibil. Îmi place să dau acest exemplu: Coridorul IV feroviar - de la Nuremberg la Istanbul - are 800 de kilometri pe teritoriul României, iar viteza medie pe teritoriul României este de 50 km/h. Deci, în mod clar, avem nevoie de investiții.

Uitându-ne la cadrul mai larg, ne uităm de unde putem lua bani de investiții și cum putem pune în cadrul acestui mix fondurile europene. Sunt trei surse mari de investiții pentru infrastructura României: investițiile străine directe, remiterile de numerar ale cetățenilor români care lucrează în străinătate și fondurile europene.

Și revin la bugetul multianual pentru că este critic ca, trecând peste ciclurile electorale, să putem avea o previziune și să ne putem asuma obligațiile în cadrul Uniunii Europene. De ce? Pentru că ar fi păcat să ajungem la un grad de absorbție sub sau la nivelul perioadei 2007-2013, unde pe componentele de Mediu și de Transporturi avem o rată curentă de absorbție de 66%, ceea ce înseamnă că o treime din bani practic s-au pierdut. Proiectele au fost fazate, ele vor continua din alocarea bugetară 2014-2020, ceea ce este un lucru bun, dar din păcate o treime din alocarea bugetară 2007-2013 s-a pierdut.

Proiectele trebuie să aducă valoare adăugată

N-am avea motive să credem că vom performa mai slab. Este un joc de echipă și toți cei care participă la acest efort vor trebui să marșeze în aceeași direcție și să depună eforturi pentru un singur scop, și anume să creeze valoare adăugată, pentru că investiția în sine nu e un scop. Absorbția în sine nu este un scop. Făcând o analogie cu beneficiarii privați, pentru că fondurile europene impun o anumită rigurozitate, o anumită eficiență de cheltuiere a banului public, și așa cum cerem rigurozitate beneficiarilor privați în cheltuirea banilor publici europeni, așa ar trebui să fim exigenți și cu autoritățile centrale și locale în calitate de beneficiari de fonduri. Faptul că ai făcut o investiție este un lucru lăudabil, ai absorbit banii, dar haideți să ne uităm puțin și la rezultate, să vedem care este valoarea adăugată, nu neapărat economică, a proiectului în sine după implementare.

EurActiv.ro: Experiența de până acum arată că beneficiarii privați sunt mai buni recipienți ai fondurilor. Ce putem face ca și beneficiarii din sectorul public să fie măcar la fel de buni?

Valentin Boldeiu: Tocmai aceasta este problema: creșterea capacității de implementare la nivelul autorităților locale. Avem experiența 2007-2013 când, la finele anului 2015 când a s-a terminat perioada de implementare a proiectelor aferente primului exercițiu bugetar, o serie de primării au rămas cu multe proiecte nefinalizate. Conform principiilor de alocare a fondurilor europene, totuși aceste proiecte trebuie terminate, dar ele vor fi finalizate din alocări ale bugetului local. Ceea ce pentru multe primării reprezintă practic o imposibilitate.

Există soluții, sunt bani de creștere a capacității administrative, printr-un Program Operațional separat, se pot face cursuri, sunt bani pentru consultanță care pe anumite programe pot fi eligibili, deci pot fi decontați din fonduri europene. Creșterea unui personal, a unui nucleu de specialiști la nivel local, care să fie cât de cât stabil și să depășească, așa cum spuneam mai devreme, ciclurile electorale. Ei nu sunt acolo ca să facă proiecte pentru ei sau pentru un anumit primar sau un anumit partid, ei sunt puși acolo pentru a face proiecte pentru comunitățile respective.

Centralizare sau abordare regională?

EurActiv.ro: Credeți că măsurile adoptate în ultimul an, inclusiv schimbarea Autorităților de Management, merg în direcția corectă?

Valentin Boldeiu: E o soluție. Dacă ne uităm, de exemplu, la cazul Poloniei, vedem un alt model - acolo se marșează destul de mult pe ideea de regionalizare și ar putea avea un anumit sens. Sunt convins că Regiunea de Vest (Timișoara-Arad) are poate alte nevoi decât nordul Moldovei, Regiunea de Nord-Est. Practic, la această centralizare instituțională ar putea fi adăugată o regionalizare bugetară sau o regionalizare a principiilor de alocare. Revin la modelul Poloniei, fiecare regiune din Polonia are un Program Operațional de sine stătător, în care regiunea respectivă decide care sunt sectoarele pe care vrea să le impulsioneze, astfel încât - și revenim la cazul nostru - Banatul, care are o puternică prezență a industriei auto, ar putea decide ca 80% din alocările din Fondul de Coeziune să se ducă spre beneficiari privați. Componenta agricolă este binecunoscută în Banat, deci avem un potențial agricol foarte bun acolo și ar putea decide ca aceste fonduri să ducă în agricultură și mai puțin în resurse umane, să zicem. În schimb, regiunea de Nord-Est ar putea decide servicii sociale, servicii comunale, utilități, cu o componentă majoră a beneficiarilor publici.

Trebuie să avem în vedere și să ne gândim la o flexibilitate inclusiv în alocarea bugetară sector privat vs sector public și în cadrul anumitor zone. Dacă ne uităm la alocarea 2014-2020, din cele 22,5 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune, cam 10% sunt pentru mediul privat.

EurActiv.ro: Ceea ce este prea puțin.

Valentin Boldeiu: Ceea ce e prea puțin. Vă dau un singur exemplu: Ungaria are un singur Program de Competitivitate în valoare de 8 miliarde de euro, destinat exclusiv IMM-urilor din sectorul privat. Plus o flexibilitate în alocarea pe regiuni.

Va trebui, dacă vrem să optimizăm și să ne ducem cu un grad de absorbție peste ceea ce s-a întâmplat în trecut, să fim gata să putem muta partiții de buget din anumite sectoare în celelalte care performează mai bine, și între regiuni.

EurActiv.ro: Până acum România nu a dat dovadă de prea multă flexibilitate în acest domeniu, nu?

Valentin Boldeiu: Ba da, începând cu 2013, 2014 s-a înțeles importanța acestei flexibilități, astfel încât au avut loc realocări, la vremea aceea, în cadrul acelorași Programe Operaționale, mai apoi, vă dau două exemple, în septembrie 2015 s-au alocat bani suplimentari pentru Programul de Competitivitate. Beneficiari au fost la vremea respectivă întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mari, proiecte care au fost finalizate până la 31 decembrie 2015, deci cu o rapiditate foarte mare, spre deosebire de sesiunea precedentă, în 2011, când rezultatele s-au dat doi ani mai târziu. În momentul în care am fost strânși cu ușa și ne-am apropiat de sfârșitul exercițiului bugetar, ne-am dat seama că putem implementa un proiect în opt luni, că-l putem evalua în trei și putem semna contractele în două luni. În momentul în care suntem la început sau la mijloc de exercițiu bugetar, și vedem ce se întâmplă azi, și perioadele de evaluare și perioadele de contractare și, cu atât mai mult, perioadele de implementare se dilată. Iar al doilea exemplu este metroul din Drumul Taberei, care a beneficiat tot de o realocare bugetară din Programul Operațional Regional.

Utilizarea instrumentelor financiare

EurActiv.ro: Am putea spune că România a învățat ceva din greșelile făcute în atragerea fondurilor europene din exercițiul financiar precedent?

Valentin Boldeiu: Putem spune că da și așteptăm rezultatele. Cea mai bună abordare pentru România ar fi să asculte de Comisia Europeană. De ce? Este partenerul nostru și ne învață de bine. Cel mai bun exemplu este cel al utilizării instrumentelor financiare. Practic, fondurile europene pot intra în economia României sub două forme: sub formă de granturi (proiecte de investiții ale căror costuri se rambursează într-un anumit procent de către Comisia Europeană) și sub formă de instrumente financiare. Avantajul instrumentelor financiare, și sunt plăcut surprins de abordarea autorităților române care încurajează utilizarea instrumentelor financiare, pentru că ele oferă un efect de pârghie. Dacă la un proiect de investiții finanțat sub formă de grant la un leu investit, 50 de bani alocați din bugetul Uniunii Europene se duc în active fixe sau tangibile, intangibile, la instrumentele financiare acei 50 de bani pot produce un efect de multiplicare prin acordarea de credite cu garanții din aceste fonduri de valorii semnificativ crescute. Putem vorbi de un efect de multiplicare de 8, de 10 chiar, astfel încât acei 50 de bani îmi pot arunca în economie 4 lei, un efect semnificativ mai eficient decât grantul.

De altfel, aceasta este și abordarea Comisiei Europene, care, pe lângă sectoarele pe care le încurajează în mod prioritar cum ar fi cel de inovare, cercetare-dezvoltare, cel al întreprinderilor mici și mijlocii, din punct de vedere al mecanismelor de finanțare pune accent pe ceea ce se numește instrument financiar. Și aici avem două programe mari ale Comisiei Europene: Horizon 2020 și COSME, care la noi ajung prin intermediul Fondului European de Investiții. Îmi face plăcere să anunț că grupul UniCredit a semnat pe 28 octombrie un acord cu Fondul European de Investiții pentru programul InnovFin în valoare de 160 milioane de euro la nivelul Europei Centrale și de Est, ceea ce înseamnă că acești bani vor fi acordați sub formă de credite pentru IMM foarte active în domeniul inovării, cercetării și dezvoltării. Deci, fiind un domeniu strategic pentru banca noastră, încercăm să venim către clienții noștri cu avantaje oferite de utilizarea banilor europeni, astfel că aceste credite, pe lângă faptul că vor ușura la garanțiile solicitate, vor veni în condiții de preț avantajoase, ele beneficiind de o reducere a ratei de dobândă față de dobânzile standard ale băncii.

Încercăm să sprijinim acest sector pentru că vedem că, în zilele noastre, fără cercetare-dezvoltare, fără inovare, fără valoare adăugată, nu prea ținem pasul cu vremurile.

Soluții pentru garanții

EurActiv.ro: În afară de credite la dobânzi preferențiale și garanții, ce alte tipuri de instrumente financiare mai poate oferi o bancă, precum UniCredit?

Valentin Boldeiu: Spuneam mai devreme că autoritățile române au înțeles importanța instrumentelor financiare, astfel că recent s-a lansat Inițiativa pentru România, care este o componentă a Programului regional și care va oferi garanții pentru IMM - este un fel de succesor al programului JEREMIE, pe care și UniCredit l-a implementat în perioada precedentă, care a fost un real succes, a însemnat circa 86 de milioane de euro acordate sub formă de credite cu dobânzi preferențiale IMM.

EurActiv.ro: Din România?

Valentin Boldeiu: Din România. Avem Inițiativa România care presupune o alocare bugetară de 100 de milioane de euro și care va genera, că tot vorbeam de efectul de multiplicare, un portofoliu de peste 500 de milioane de euro la nivelul României, în credite acordate IMM. Se discută despre instrumente financiare, cuplate sau nu cu grant, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, ceea ce este un lucru foarte bun deoarece marea problemă a creditelor pe care sectorul bancar ar putea să le acorde fermierilor este tocmai lipsa de garanții. Cuplate cu grant înseamnă să acordăm credite beneficiarilor de fonduri europene, cuplate cu garanții tot din fonduri europene, bineînțeles cu respectarea intensității maxime a ajutorului. Necuplate înseamnă a finanța niște proiecte care sunt eligibile în cadrul PNDR, dar care, din diferite motive, nu beneficiază de finanțare nerambursabilă, pentru că, de exemplu, alocarea bugetară s-a terminat și ele sunt sub linie.

Se discută despre instrumente financiare la nivelul Programului Operațional de Competitivitate, la nivelul Programului Operațional de Capital Uman, unde, de asemenea, sunt probleme de colateral întâmpinate de clienții noștri, care ar fi eligibili pentru fonduri europene dar, din cauza faptului că, de exemplu, sunt startupuri sau întreprinderi sociale, sau e vorba de programele de antreprenoriat, nu dispun de suficiente garanții pentru a putea accesa credite bancare.

Deci, din fonduri europene, statul român practic încurajează sectorul bancar să considere și aceste categorii de clienți.

Cum se distribuie fondurile între sectorul public și cel privat?

EurActiv.ro: Credeți că în actualul exercițiu financiar sectorul privat va avea o rată de absorbție mai mare decât sectorul public? Sau fondurile vor merge mai mult către sectorul privat?

Valentin Boldeiu: Programul Național de Dezvoltare Rurală are 60% alocare către sectorul privat, acolo nu aș avea niciun dubiu să cred că banii sunt alocați corespunzător, în schimb în cazul Politicii de Coeziune doar circa 10% din fonduri sunt destinate direct sectorului privat.

EurActiv.ro: Vorbeam mai devreme și de o flexibilitate, dacă nu cumva s-ar putea realoca în următorii ani.

Valentin Boldeiu: Așa ar trebui. Uitându-ne la rata curentă aferentă perioadei 2007-2013, care e undeva la 80%, totuși am pierdut 20% din alocarea bugetară, o anumită flexibilizare ar trebui avută în vedere chiar de acum. De ce? Pentru că în momentul în care îți dai seama că pe un anumit program, sau pe o axă, o anumită categorie de beneficiari nu poți ajunge cu absorbția la 90-95%, ar putea fi luată, proactiv, sau avută în vedere o măsură de realocare a acestor bani. Și din experiența trecută putem beneficia de aceeași flexibilitate și la Bruxelles, astfel încât să obținem acordul Comisiei Europene pentru aceste realocări.

EurActiv.ro: Vom avea căi ferate private, drumuri private?

Valentin Boldeiu: Aceste proiecte sunt proiecte publice. Ele trebuie să rămână, și așa este peste tot, trebuie să rămână publice.