Legea promulgată recent de președintele Klaus Iohannis obligă operatorii economici din sectorul agroalimentar să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare.

Prin risipă alimentară se înțelege ”situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse”.

Potrivit actului normativ, alimentele care se apropie de termenul de expirare dar sunt consumabile, vor fi donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundații. Transferul alimentelor se va face în baza unui contract de donație sau sponsorizare.

Sunt prevăzute și amenzi, între 1.000 și 10.000 de lei, pentru cei care îi încalcă prevederile.

Legea va intra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

De ce era nevoie de această lege?

România se numără printre statele membre UE cu cea mai mare risipă de hrană.

Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual, adică – potrivit Eurostat - în jur de 2,2 două milioane de tone de produse alimentare, echivalentul unei încărcături în 140.000 de camioane aliniate de la Zürich până la Madrid, notează foodwaste.ro.

Aproape jumătate din deșeurile provenite din gospodării ajung la coșul de gunoi. În medie, un român aruncă zilnic 320 de grame de mâncare intactă. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. 

O lege care va descuraja risipa sau care îi va afecta pe comercianți?

Legea a avut încă din faza dezbaterilor publice destui contestatari.

Unul dintre ei este Sorin Minea, președintele Romalimenta, care a criticat legea pe motiv că este forțată, are încă foarte multe lucruri neclare, este greu de aplicat și ar putea aduce mai multe prejudicii decât avantaje.

"Nu are nicio legătură cu risipa, îi atinge mai mult pe comercianți care vor încerca să ia banii de la noi, dar când vrei să faci un lucru bun cu forța asta îți iese. În loc să ia Legea 150/2016 (care modifică și completează Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare - n.r.) să o modifice, să o facă aplicabilă, scot pe bandă tot felul de cretinisme. Din punctul meu de vedere legea cu risipa alimentară este forțată, greșită și are încă foarte multe lucruri neclare. S-ar putea să aducă mai multe prejudicii decât avantaje",

a comentat, pentru Agerpres, Minea, potrivit căruia, anumite prevederi din lege au probleme foarte mari, pentru că "apare ca o afacere" în contextul în care TVA este deductibil, dar în același timp se returnează 3% din valoare și firmele care iau produsele pot ulterior să le vândă.

"Ne deranjează foarte mult faptul că apare ca o afacere în toată treaba asta. E deductibil TVA, este o chestie foarte corectă, dar în același timp se returnează 3% din valoare și firmele care le iau pot să le vândă cu 25% mai scump. Păi, e donație sau e vânzare? De asemenea, trebuie să vorbim și de cele trei zile înainte de expirare. Să lăsăm la o parte că sunt produse care au două-trei zile tot termenul de expirare, dar s-ar putea ca cei care plătesc să fie procesatorii. Un al treilea lucru a fost că i-am rugat să nu se regăsească și produsele de origine animală deoarece sunt foarte problematice. Recent, la banca de alimente, cum se cheamă în Franța, a fost un caz major de salmoneloză. E foarte riscantă și am înțeles că vor fi vândute și în magazine specializate pentru oameni săraci. Mie mi se pare o chestie foarte ciudată. Va fi foarte greu de gestionat", a mai declarat șeful Romalimenta.

În cadrul unei dezbateri de la sfârșitul lunii noiembrie, organizată de Asociația MaiMultVerde, concluzia a fost că valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere.

"La nivelul producătorilor și procesatorilor, principalele bariere care îngreunează valorificarea surplusului sunt lipsa fiscalizării donațiilor și birocrația cu privire la modalitățile actuale de valorificare. La nivelul beneficiarilor, inexistența unei legi care să reglementeze sponsorizarea în produse, precum și a unei reglementări prin care produsele care nu prezintă pericol pentru consum să poate fi distribuite și după expirarea termenului de garanție reprezintă principala piedică pentru valorificare. Totodată, pe lângă barierele legislative, au fost identificate bariere de natură logistică, ceea ce ar face necesară crearea de rețele active de distribuție a surplusului de alimente, și bariere etice sau morale ce țin de conștientizarea efectelor risipei aliemnatare atât pe sectorul de producție, cât și la consumatori”, a fost concluzia dezbaterii, notează foodwaste.ro.

"În elaborarea normelor metodologice trebuie să fie bine reprezentate toate interesele. Sectorul de afaceri își articulează foarte bine interesul: profitul companiei trebuie să rămână intact. Când s-a discutat despre cine suportă costurile cu reducerea risipei la nivelul producătorilor, distribuitorilor și comercianților, am văzut că pun problema în termeni de creștere a prețurilor sau reducere a bugetelor pentru ONGuri (care oricum sunt constituite din sume pe care altfel le-ar plăti sub formă de impozit). În condițiile în care sectorul comercial ar prefera să vadă această lege îngropată, mi se pare extrem de important ca sectorul social și organizațiile de mediu să se facă auzite", a declarat Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).

Din perspectiva beneficiarilor, colaborarea dintre mediul nonguvernamental și industrie este dificilă, după cum a declarat Simon Suitner din partea Asociației SOMARO-Magazin Social.

"Experiența noastră arată că pentru majoritatea companiilor din sectorul agroalimentar subiectul nu este văzut ca o provocare reală, respectiv o problema morală. Nu sunt căutate soluții prin colaborare cu ONG-urile sau prin acțiuni proactive. Mai mult, pentru societatea civilă este foarte greu să ia parte la discuții pentru a găsi soluții în legatură cu această dilemă morală",

 a mai spus Suitner.

Markus Hurschler, co-fondator foodwaste.ch și partener al proiectului "România împotriva risipei de hran", a observat că o mare parte dintre participanții la dezbatere "nu sunt încă dispuși să susțină, într-un mod constructiv, măsurile în domeniul reducerii risipei de alimente".

Consumatorul, cel mai mare risipitor

O altă problemă majoră este aceea că legea vizează doar operatorii economici. Doar că, potrivit studiilor, cea mai mare risipă este făcută de consumatori.

Un studiu recent realizat cu sprijinul EPC Consultanță de mediu, în cadrul proiectului "România împotriva Risipei de hrană” derulat de Asociația Mai Mult Verde, în parteneriat cu Verein foodwaste.ch și cu Fundația Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) arată că cea mai mare pierdere alimentară se realizează la nivelul consumatorilor.

24% din cantitatea de deșeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificație, 11% lapte și produse lactate, 1% produse din carne și 1% alte alimente.

Potrivit studiului, care folosește datele Eurostat 2006 și estimări privind situația actuală, aproximativ 50 % dintre români cheltuie circa 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei.

Din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța – 14 %, Elveția – 10 %).

În ceea ce privește aspectul social, 25% din populația țării, respectiv 4,74 milioane de persoane, trăiesc la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.

Din totalul de 100 milioane de tone estimat la nivel european, România este responsabilă pentru risipa a 2,55% (2,55 milioane de tone/an). Raportat la populația României – 19.800.000 persoane rezidente – rezultă o cantitate de hrană risipită de circa 129 kg/persoană/an.

O statistică internă indică 5 milioane de tone de deșeuri alimentare generate anual în România, fapt ce ar conduce la o risipă anuală de cca 250 kg/locuitor (incluzând produse și subproduse de pe tot lanțul).

50% din risipă se înregistreză la nivelul consumatorilor din mediul urban, doar 6% la nivelul comercianților și restul la producători / procesatori.

Studiul a fost realizat în rândul consumatorilor din mediul urban. (Detalii, aici)

Autorii lui precizează că au existat o serie de limitări identificate la nivelul întregului proces de realizare al studiului, precum lipsa informațiilor și datelor statistice, la nivel național, privind nivelul risipei de hrană în România și nivelul redus de transparență în toate sectoarele.

Totodată, ei acuză și slaba implicare a reprezentanților anumitor sectoare relevante (în principal HoReCa, dar și producători/ procesatori și retaileri) în furnizarea unor informații cu privire la cantități de alimente produse sau importate, cantități tranzacționate prin marile rețele comerciale, cantități predate către companii autorizate în preluarea sau neutralizarea alimentelor expirate etc.

Un alt studiu privind risipa de alimente, realizat de InfoCons, arată că principalele cauze pentru care românii aruncă alimentele sunt: acestea se degradează prea repede (26%), se estimează eronat cantitatea de alimente care se consumă la o masă (21%) și cumpărături în exces (14%).

Respondenții consideră că prevenirea risipei de alimente se poate face prin: evaluarea corespunzătoare a necesarului de alimente (19%), efectuarea de cumpărături conform unei liste de alimente necesare (14%).

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt: mâncărurile gătite (25%), pâinea/produse de panificație (21%), legumele (19%) și fructele (16%).

Același studiu mai arată că 53% din consumatori aruncă într-o lună sub 10% din alimentele achiziționate, iar 22% aruncă între 11 -20 %. (Detalii, aici)

FAO estimează că la nivel mondial se irosește o treime din alimentele produse, ceea ce înseamnă de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului, iar valoarea pierderilor reprezintă de șase ori valoarea ajutoarelor mondiale alocate pentru dezvoltare.

La nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone.

Directorul general al Eurocommerce, Christian Verschueren, susținea anul trecut că 95% din risipă are loc în procesele de producție, în special în sistemul agricol, și la consumatorul final.

Conform ultimelor estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, iar ritmul de creștere a fost din ce în ce mai mare, în fiecare an.

România ocupă locul 9 la nivelul UE, ceea ce reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Clasamentul este condus de Marea Britanie (16,12%), Germania (11,63%) și Olanda (10,59%), notează green-report.ro.   

Sfaturi și soluții

http://foodwaste.ro/ oferă consumatorilor cinci sfaturi în vederea evitării risipei: 

• să cumpere inteligent și numai cât au nevoie.
• să depoziteze optim alimentele, pentru a prelungi durata de păstrare.
• servirea unor porții mai mici și "mai pune apoi, dacă încă îți este foame".
• adoptarea unui stil de gătit cu idei simple și creative, precum și valorificării resturilor.
• Prea multă mâncare în casă? Dă-o prietenilor sau vecinilor.

Și A.N.P.C.P.P.S. Romania - InfoCons are mai multe propuneri pentru reducerea risipei alimentare:

•  pentru diseminarea eficientă a ghidului de consum al alimentelor, se va constitui o strategie de distribuire a acestuia care va cuprinde eșalonarea temporală a activităților de diseminare (școli, instituții și autorități publice, organizații neguvernamentale);
• realizarea unei analize comparative privind implementarea strategiilor referitoare la reducerea risipei de alimente în țările europene cu scopul identificării bunelor practici din sfera europeană cu privire la acest aspect;
• realizarea unui sondaj de opinie în rândul tinerilor având ca temă gradul de informare al liceenilor cu privire la cunoașterea efectelor pe care risipa de alimente le poate avea asupra consumului durabil;
• realizarea unor parteneriate cu marile trusturi de presă pentru achiesarea acestora la proiect. (Detalii, aici).