"Germania a devenit la nivel european țara care a primit numărul cel mai mare de solicitanți de azil. (...) De asemenea, s-a înregistrat un număr record de remitențe, au fost peste 6 miliarde de dolari trimiși de cei care au luat calea migrației în țările lor de origine. Anul trecut a fost pentru prima oară când numărul repatrierilor voluntare (...) a depășit numărul repatrierilor forțate și aproape unul din cinci migranți trăiește într-unul dintre marile orașe din lume", a declarat, miercuri, la un seminar, Maria Voica, relatează Agerpres.

Potrivit datelor OIM, din 1979 până în 2015 Organizația Internațională pentru Migrație a ajutat aproape un milion și jumătate de migranți să ajungă înapoi în țările lor, cu sprijin asistat sau sub escortă

."Anul 2015 a fost anul în care organizația noastră a reușit să acopere, la nivel global, programele de repatriere voluntară. Au fost repatrieri realizate înspre 156 de țări de origine, dinspre 99 de țări gazdă. Au fost aproape 70.000 de migranți anul trecut care au beneficiat de repatriere voluntară. (...) Dacă este să privim înapoi în ultimii 10 ani, vorbim despre o cifră de aproape 440.000 de migranți care au beneficiat de programe de repatriere voluntară", a spus Voica.

Conform datelor prezentate, țările înspre care se întorc cei plecați sunt, la nivelul anului 2016, Albania, Irak, Serbia, Afganistan, Kosovo, Macedonia, Iran, Ucraina, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru.

"Surprinderea noastră a fost să vedem puțin înspre locul 15 și România. România a avut anul trecut aproape 800 de cetățeni repatriați prin programe de repatriere voluntară, în special din Germania, Austria și Belgia", a arătat Voica.

Potrivit acesteia, persoanele care vor să se repatrieze voluntar în țara de origine pot beneficia de consiliere din partea OIM: "Nu pleacă cu mâna goală, migranții care aleg repatrierea voluntară pleacă în primul rând cu o sumă modică, ce este echivalentul în lei a 100 de dolari, iar aceia dintre ei care doresc să întreprindă ceva constructiv după ce s-au întors acasă — să inițieze o mică afacere sau să reia un parcurs educațional întrerupt sau dacă au nevoie de îngrijire medicală, pentru că nu se află într-o stare de sănătate foarte bună — pot apela la servicii medicale în țara de origine, cursuri vocaționale, dacă există această posibilitate în țările de origine, se pot înscrie la astfel de cursuri, și cu un sprijin material care nu este mai mare de 5.000 de lei pot să realizeze ceva constructiv în țara de origine".

Ea a precizat că acest sprijin pentru repatriere și reintegrare se acordă numai o dată unei persoane, existând o bază de date bine pusă la punct, în care se poate verifica dacă acel cetățean a mai beneficiat de un astfel de sprijin și într-o altă țară.

Proiectul de sprijin pentru repatriere voluntară umanitar asistată și reintegrare (RVAR) se adresează migranților cu ședere ilegală pe teritoriul României, solicitanților de azil care doresc să renunțe la procedură și să se întoarcă acasă, precum și beneficiarilor unei forme de protecție care doresc să revină în țările lor.

Proiectul beneficiază de co-finanțare din partea Uniunii Europene prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) — Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare.