La sfârșitul anului trecut România și-a asumat noua Agendă pentru dezvoltare Durabilă 2030, precum și îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) printre care și protecția mediului (ODD 13 - acțiunea climatică) și gestionarea durabilă a pădurilor și protejarea ecosistemelor naturale (ODD 15 - viața terestră).  

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2015 suprafața pădurilor, reprezentând 97,6% din fondul forestier național, a crescut cu aproximativ 0,2 %, față de acum doi ani. În același timp, suprafața regenerată a scăzut cu 2,6%. 

Din volumul de lemn rotund 39,3% îl constituie speciile de rășinoase (conifere precum brad, molid, zadă, pin etc.) și 43.1% foioase (fag și stejar). 

La noi însă în ultimii ani tăierile ilegale de pădure au reprezentat o problemă constantă pe care Guvernul a încercat în repetate rânduri să o soluționeze, ultima propunere fiind platforma interactivă inspectorulpadurii.ro - un instrument care prevede transparentizarea tăierilor de masă lemnoasă, la nivelul întregii țări.

Totuși, nu putem să nu ne întrebăm în pragul sărbătorilor de iarnă dacă cumpărarea unui brad natural afectează sau nu pădurile și mediul înconjurător. Infograficul se mai sus conține câteva date în acest sens. 

Astfel, Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) menționează că din totalul pomilor scoși la vânzare în 2016, aproximativ 36.000 provin din culturi dedicate (ca de exemplu cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri sau prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii) iar peste 25.000 reprezintă puieți ornamentali (din pepiniere proprii). Aceștia din urmă sunt sustenabili deoarece pot fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunea pomilor de Crăciun în următorii 7 ani. 

Prețurile unui brad natural tăiat sau în ghiveci variază între 10-150 de lei.

De unde provin pomii de Crăciun?

Cei mai mulți au fost crescuți în pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Natural sau Artificial?

Rămâne așadar întrebarea: care brad este mai prietenos cu mediul înconjurător, cel natural sau cel artificial? Opțiunea noastră nu este însă foarte simplă deoarece oricare dintre cele două alternative vine atât cu avantaje cât și cu dezavantaje.

• Bradul natural

-  Absoarbe CO2 și produce Oxigen

- Este biodegradabil

- Este o sursă naturală regenerabilă

- Poate fi reciclat (iată aici câteva sugestii cu ce poți face cu un brad natural după ce s-a uscat)

- Poate fi transformat în  îngrășământ agricol natural sau combustibil pentru centralele termice locale

- Este vândut doar de către direcțiile silvice sau direct de către particulari autorizați

- Este indicat să alegi un brad  crescut pe plan local deoarece cei importați sunt transportați pe distanțe foarte mari (o soluție nu foarte prietenoasă pentru mediu)

- Cel în ghiveci este mai scump însă poate fi replantat (Sursă foto stânga: EurActiv.ro). 

Potrivit green-report.ro, la nivel european cererea pomilor naturali se ridică la 50 de milioane. Un brad natural atinge înălțimea potrivită pentru a fi tăiat de sărbători după 10-12 ani. Totuși, tăierea lui nu durează mai mult de câteva minute iar bucuria pe care ne-o aduce de Căciun durează doar câteva săptămâni. Așadar, dacă nu este reciclat, atunci o soluție mai „verde”, dar pretențioasă, ar fi bradul în ghiveci. Acesta necesită însă atenție și îngrijire deosebită pentru a nu se usca. 

Pentru a lupta împotriva defrișărilor ilegale din perioada sărbătorilor de iarnă, Fundația Conservation Carpathia propune o reinterpretare a colindului „O, brad frumos!”

• Bradul artificial

- Este confecționat din PVC (policlorură de vinil) - o masă plastică obținută din petrol iar după degradare, eliberează în mediu substanțe toxice poluante

- Unii conțin plumb, substanță extrem de nocivă pentru sănătatea omului

- Fabricarea lui presupune un consum energetic extrem de crescut

- Mulți sunt importați (China), în defavoarea producătorilor locali, iar emisiile aferente transportului sunt mult mai ridicate

- Nu este biodegradabil și nu poate fi reciclat sistematic. Totuși, cel din PE (polietilenă) este mai puțin toxic pentru mediu și sănătate

- Poate fi utilizat pe o perioadă îndelungată și este mai ieftin (Sursă foto stânga: brad-artificial.ro)

Bradul artificial are așadar o amprentă de carbon mult mai ridicată față cel natural, poluând de trei ori mai mult mediul înconjurător. Fie că este ars sau se degradează în timp, acesta elimină substanțe extrem de poluante și cancerigene.  

• Brazii neconvenționali, fabricați manual

Există însă și soluții cu emisii de carbon zero. Pentru cei care se opun vehement atât brazilor artificiali realizați din plastic cât și tăierii pomilor naturali, o alternativă sustenabilă și prietenoasă cu mediul o reprezintă brazii neconvenționali, realizați manual.

Astfel, pe lângă faptul că presupun un exercițiu de imaginație și originalitate din partea celor care se hotărăsc să opteze pentru realizarea unor astfel de pomi de sărbători, această soluție nu afectează mediul și nici pădurile. În plus, alegând un brăduț confecționat manual, putem scăpa de lucrurile nefolositoare din casă (bucăți de lemn, bețișoare, plută, sticle, cărți/reviste vechi, materiale textile sau plastice etc.) care pot fi reutilizate și apoi reciclate. (Sursă foto stânga: diy-enthusiasts.com). 

Idei inedite despre cum să-ți confecționezi propriul brad de sărbători pot fi accesate aici. 

Surse date infografic: Romsilva, huffingtonpost.com, nature.org.