Liderul național în ceea ce privește procentul de persoane care primesc venitul minim garantat este județul Teleorman, unde 2,86% dintre locuitori beneficiau, în decembrie 2015, de acest tip de ajutor.

Acesta este urmat de județul Mehedinți, unde procentul este de 2,50% și de Buzău, cu 2,42%, Vaslui, cu 2,26% și Dolj, cu 2,09%.

Situația este paradoxală, având în vedere că Teleorman nu se află printre cele mai sărace trei județe din țară, care sunt Botoșani, Vaslui și Vrancea.

„Teleormanul este în toate topurile legate de beneficiile sociale. În condițiile în care harta sărăciei îmi arată că Teleormanul este într-unul din județele sărace, dar nu este mai sărac decât altele. Faptul că eu am cel mai mare procent, îmi arată că acolo a existat o mai mare ușurință în a defini persoanele ca fiind asistate social”, crede ministrul Muncii Dragoș Pîslaru, care corelează aceste date cu nivelul șomajului din zonă, care a fost, în septembrie 2016, cel mai ridicat la nivel național.

În Botoșani, procentul celor care beneficiază de venitul minim garantat este de 1,04% din populație, sub media națională de 1,17%, potrivit datelor solicitate Ministerului Muncii de Republica.ro.

Cele mai multe ajutoare destinate combaterii sărăciei (venit minim garantat, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pe încălzire) se dau în județul Bacău: 72.308, la o populație de 746.566 de locuitori.

Raportată la numărul de locuitori, însă, ponderea ajutoarelor sociale destinate combaterii sărăcie este cea mai mare în județul Teleorman: 43.316 de ajutoare la 389.433 de locuitori, adică 11,1%. La nivel național, media este de 5,8%.

În anul 2015, 245.545 de persoane au beneficiat de venitul minim garantat, 277.624 de familii au primit alocația pentru susținerea familiei, iar 692.000 de familii au beneficiat de ajutoare de încălzire, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Republica.ro.

În plus, în perioada ianuarie 2014 - iunie 2015, au existat, la nivelul a 22 de județe, 90 de servicii publice de asistență socială care nu au acordat niciun fel de serviciu social de prevenire, iar activitatea lor a constat, exclusiv, în acordarea de beneficii sociale, potrivit Ministerului Muncii.

„Noi acordăm aceste beneficii fără ca să fi cunoscut vreodată care sunt nevoile persoanelor sărace. Aici e ipocrizia. Că noi am făcut o legislație în care spunem că îi ajutăm pe toți, numai că noi nu știm care sunt nevoile persoanei respective. Avem o evidență cu nume, prenume și CNP. Nu există în baza de date cu ce se confruntă, dacă copiii sunt în abandon școlar, dacă părinții au fost concediați, dacă este o situație de violență domestică. Nu știm o grămadă de lucruri, care de fapt, determină caracteristicile sociale ale familiei respective în comunitate respectivă”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

În 2013, când s-au încrucișat bazele de date în care se aflau numele celor care primeau beneficii cu cele ale altor autorități, au apărut 181.179 de suspiciuni de fraudă, din care au fost confirmate 26%, arată datele de la Ministerul Muncii.

În 2014, din 63.022 suspiciuni s-au confirmat 27%, iar în 2015 din 486.297 suspiciuni de fraudă, au fost confirmate, în cadrul unor controale tematice, unor controale inopinate sau ale Curții de Conturi, 17%, adică 82.670 de cazuri.

Din calculele Ministerului Muncii, sumele încasate necuvenit din sistemul de asistență socială s-au ridicat anul trecut la 33,5 de milioane de lei.

"Când tu ai pe masă cifre de tipul ăsta și vezi că e vorba de zeci de mii de oameni, asta nu mai înseamnă că ți se pare, că s-ar putea... Această situație era cunoscută, era în atenția miniștrilor și ce s-a făcut în 2014? În loc să întărească Inspecția Socială, ca mecanism de control, au unit-o cu Inspecția Muncii. Din 2225 de posturi cât avea în 2006, a ajuns în 2016 la 1.409 posturi, deși serviciile sociale s-au diversificat", afirmă Dragoș Pîslaru, citat de Republica.ro.

„Sistemul o permite, sistemul este fraudulos”

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că a constatat că în România există foarte mulți oameni care iau beneficii nemeritat, nu neapărat din vina lor, ci pentru că sistemul o permite.

„Fie pentru că există înțelegeri între cei care le dau și beneficiari, fie pentru că beneficiarii au constat că merge și pot să le obțină, fie pentru că nimeni nu s-a dus în teren să îi verifice dacă ei chiar există sau sunt plecați în străinătate, fie pentru că există niște erori administrative”, a subliniat Pîslaru, potrivit Republica.ro.

Ministrul Muncii vorbește despre un sistem „discreționar” în sistemul de acordare a beneficiilor.

„Când resursele de asistență socială pe care le ai în sistem, mai ales în sistemele marginalizate, nu-ți permit să ai asistenți sociali cu studii superioare și iei lucrători sociali, aceștia nu fac anchete în teren, ci întocmesc documente din birou. Există mai multe cauze pentru care persoanele au beneficii necuvenite. Unele te duc spre faptul că sistemul este fraudulos, altele pentru că sistemul nu a fost optimizat ca resursele să ajungă mai degrabă la cei care cu adevărat au nevoie de ele”, susține Pîslaru.

„Există un sistem discreționar al persoanele care împing mai apoi dosarele către autoritatea de plată, fără a avea pe cineva în spate care ar putea să îi deranjeze. Și aici, bineînțeles, e un sistem în care lucrurile se acopere: dacă eu controlez autoritatea care ar avea posibilitatea să mă acopere pe mine, dacă eu sunt într-un pardid și partidul meu controlează și ministerul care are în subordine autoritatea de control și eu am nevoie în comunitate de anumite lucruri, voturi, să zicem, atunci eu nu am cum să fiu controlat de altcineva. Mai pot să fiu controlat de Curtea de Conturi, dar ei nu se vor duce pe teren”, spune Dragos Pîslaru.

Ministerul Muncii este autoritatea de certificare, de autorizare, a serviciilor sociale. În esență, ministerul are niște standarde și acreditează, respectiv licențiază aceste servicii, care sunt destul de bine plătite și sunt inclusiv externalizate către privați, potrivit ministrului Pîslaru.

Miercuri, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență pentru aprobarea statutului special al funcției publice de inspector social. Aceasta acordă inspectorului social un statut asemănător cu cel al altor corpuri de control, stabilește un sistem unitar de sancțiuni, dar și noi criterii de integritate.

„Nu se mai poate în acest moment să vezi că există aceste probleme și să nu reacționezi. Pe noi ne interesează ca cei care sunt cu adevărat vulnerabili în țara asta să primească ceea ce li se cuvine și ceea ce au nevoie. Și cei care primesc servicii și au nevoie să nu fie băgați în aceeași găleată cu cei care abuzează sistem. Nu că nu există persoane care abuzează de sistem, pentru că ele există. Dar generându-se această dezbatere în zona publică, se creează un semn de întrebare față de un întreg sistem de asistență în care sunt oameni care cu adevărat au nevoie se sprijin și care se pot trezi că planează și asupra lor suspiciuni", crede Dragoș Pîslaru.