De la tranziția spre democrație, la adoptarea legii privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în 2016 și la asumarea rolului de donator responsabil pentru statele aflate în curs de dezvoltare, într-un interviu oferit de șeful Unității Asistență pentru Dezvoltare, din cadrul MAE, Ramona Ghierga.

EurActiv.ro: În 2016 a fost adoptată legea privind asistența pentru dezvoltare. Ce reprezintă mai exact această lege pentru România și cu ce ne ajută? 

În cursul lunii noiembrie 2016, a fost promulgată noua lege privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, Legea nr. 213/2016 care reformează cadrul instituțional și de finanțare reglementat anterior printr-o lege adoptată în anul 2006.

Este o lege mult așteptată de partenerii din România, care au solicitat încă de la data aderării României la UE un cadru instituțional și de finanțare adecvat. Așadar, noile reglementări au două paliere principale: unul privind cadrul strategic și instituțional și al doilea privind normele de finanțare.

Astfel, legea înființează Agenția României de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, RoAid, în subordinea MAE, care va asigura implementarea politicii României în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Înființarea unei Agenții dedicată cooperării pentru dezvoltare reflectă obiectivul de a da un plus de coerență și vizibilitate acțiunilor României atât în acest domeniu, cât și la nivelul politicii externe per ansamblu. 

Noua lege stabilește norme clare de finanțare și monitorizare care, având în vedere regimul specific al acestor finanțări, mare parte din activități desfășurându-se pe teritoriul altor state, sunt absolut necesare.

Datorită plusului de flexibilitate și coerență pe care îl aduce, noul cadru legislativ deschide posibilitatea încheierii de parteneriate cu alți donatori, a desfășurării unor acțiuni comune în statele partenere de interes, precum și a promovării pe plan extern a expertizei românești, a sectorului privat românesc și a societății civile.

Obiectivul final al noilor reglementări este de a crește eficiența și impactul asistenței pentru dezvoltare și umanitare oferite de România, precum și vizibilitatea acțiunilor derulate de țara noastră pe plan extern. 

EurActiv.ro: Concret, ce atribuții îi vor reveni noii Agenții de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, care se va afla sub coordonarea MAE?

Agenția va  coordona activitățile și resursele financiare alocate, cu scopul maximizării eficienței asistenței pentru dezvoltare și umanitare oferită de România, urmând a finanța și implementa proiecte de cooperare pentru dezvoltare în statele partenere.

Ne dorim formarea unei echipe de experți care să monitorizeze atent proiectele finanțate, inclusiv pe teren, să coopereze cu partenerii din sectorul neguvernamental și cel privat, și care să promoveze o politică națională coordonată și sustenabilă.

Agenția va coopera cu Ministerul Afacerilor Externe pentru pregătirea documentelor de planificare strategică – programul multianual strategic de cooperare pentru dezvoltare și planul anual de cooperare pentru dezvoltare.

EurActiv.ro: Cum ați caracteriza politica de asistență oficială pentru dezvoltare a României în 2016? Ne puteți preciza către ce regiuni sau state a mers ajutorul și ce sume au fost alocate?

Suntem în plin proces de elaborare a raportului național pentru anul 2016, care va fi publicat în cursul anului 2017. Pentru anul 2015, vă pot spune că sectoarele care au beneficiat cel mai mult de finanțare din bugetul de cooperare pentru dezvoltare au fost: educația, democrația și buna guvernare, societatea civilă și asistența umanitară. Principalele țări beneficiare de asistență din partea României au fost, în 2015: Republica Moldova, Serbia și Tunisia, cea mai mare pondere din totalul contribuțiilor de tip bilateral fiind deținută, ca și în anii anteriori, de Republica Moldova (56%). Bugetul național destinat asistenței pentru dezvoltare, raportat de România pentru anul 2015, a fost de 633.260.191 lei (echivalentul a 157,84 milioane de USD).

EurActiv.ro: Se vorbește foarte mult despre experiența noastră în drumul spre tranziția la democrație. Cât de important este totuși exemplul României pentru statele în curs de dezvoltare?

Experiența României este relevantă în mod deosebit statelor din vecinătate care se află în procese similare de transformări, precum aderarea la UE sau NATO, dar și unor state mai îndepărtate, care însă au aspirații similare cu cele ale României în anumite domenii precum lupta împotriva corupției, integritatea, consolidarea democrației și a statului de drept.

De altfel, experiența recentă în procesul de tranziție spre democrație este recunoscută la nivelul UE, iar parteneri internaționali precum Banca Mondială, agenții ale ONU și alți donatori solicită expertiză românească și facilitează schimburi de experiență în domenii precum prevenirea și combaterea corupției, asistența electorală, reforma administrației etc.

EurActiv.ro: În noul context al politicii externe globale (Brexit, migrație, războiul din Siria etc.), ce rol credeți că ar trebui să joace cooperarea internațională pentru dezvoltare? La nivel de UE, credeți că mai funcționează solidaritatea europeană în mod adecvat?

Cooperarea internațională pentru dezvoltare este doar unul din instrumentele care pot fi utilizate în scopul prevenirii sau atenuării consecințelor provocărilor globale.

Tocmai ca reacție la criza refugiaților, a imigrației ilegale și a crizelor umanitare, la nivelul UE observăm în ultima perioadă o creștere și o diversificare a instrumentelor de cooperare pentru dezvoltare. Sunt înființate noi instrumente care pot oferi un răspuns comun rapid - politic și financiar - anumitor situații de criză.

Un alt nivel de solidaritate îl reprezintă parteneriatele dintre diferiți actori, spre exemplu parteneriatele public-privat. Atât la nivelul UE, cât și la nivel național, este promovată cooperarea cu sectorul privat, recunoscut ca fiind un actor important care contribuie la reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă și creșterea inclusivă. 

EurActiv.ro: Au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Considerați că am evoluat și ne-am dezvoltat suficient? 

În ultimii 10 ani, România a evoluat considerabil în acest domeniu, reușind, inclusiv prin prisma celor mai recente norme legislative, să treacă la următorul nivel: acela de stat donator responsabil și predictibil, solidar cu popoarele și statele aflate la nevoie.

Societatea este în permanentă dezvoltare și acest lucru este valabil și în ceea ce privește domeniul cooperării pentru dezvoltare. Prin natura sa, domeniul dezvoltării nu are un moment de finalitate. De altfel, în 2015, la nivelul ONU a fost adoptată Agenda 2030, un document care stabilește nivelul și perspectiva aspirațiilor globale în domeniul dezvoltării. 

Aceasta include un set ambițios de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, care acoperă domenii cum ar fi sărăcia, inegalitatea, sănătatea, securitatea alimentară, consumul și producția durabilă, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, drepturile femeilor, egalitatea de gen, societăți pașnice și favorabile incluziunii, accesul la justiție și instituții responsabile. 

Avem, așadar, un set de obiective de dezvoltare ambițioase pentru implementarea cărora sunt necesare resurse adecvate, voință politică, implicare, cooperare și transparență.