"Nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Ne-am întoarce în timp, nimeni nu își dorește să facem pași înapoi. Vrem o Uniune mai puternică, care să răspundă la solicitările cetățenilor europeni.", a spus președintele României.

Declarația de la Roma a preluat conceptul de cooperare consolidată și nu face nici un fel de referire la mai multe viteze ale Europei. Cooperarea consolidată poate fi dezvoltată între anumite state, iar altele pot să se alăture oricând doresc. 

Răspunsuri la întrebările jurnaliștilor  

Întrebat de Calea Europeană despre cum a reușit să mențină o poziție puternică împotriva curentului Europei cu două viteze, președintele Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă de la ora 17:40 (ora României), de la Ambasada României la Roma:

Ar fi revenit niște temeri profunde ale est-europenilor, de a fi rămas în urmă. Cum în Vest cetățenii se tem că le ia cineva locurile de muncă. Că vine cineva și îi împinge deoparte. Nu avem voie să lăsăm Uniunea să se teamă de proiectul european.
Și alții au avut argumente care au venit în sprijinul expunerii mele. Cu toții am reușit să găsim exprimări mai bune [decât expresia "Europa cu două viteze" - n.r.].

Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, Klaus Iohannis a mai spus, cu privire la ce poate face România:

 
  • Noi vrem să jucăm rol pozitiv. Nenumărate lucruri [putem face - n.r.]. Avem o pozitție privilegiată. Spuneam în 2006-2007 că românii sunt euroforici, sigur, optimismul a mai scăzut între timp, însă românii își doresc să fie în Uniunea Europeană. Însă trebuie să ne facem treaba și acasă.
  • Ce putem face concret? Să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte concret pe care putem să îl facem.
  • Am avut și încă avem criza migrației. România a făcut față foarte bine. Am știut cum să ne apărăm granița. Sigur, nu suntem în Schengen, însă acționăm ca un membru de facto Schengen. Am arătat cum poate o țară europeană să își protejeze foarte bine granițele. Securitatea graițelor externe este una din problemele de bază ale Uniunii.
  • Nu își dorește nimeni să se repete situația din 2015, când populații străine au intrat în UE fără nici un fel de control. Nu trebuie să se repete. 

  • Nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, însă exemplul cu 2% pentru apărare pentru înzestrarea armatei este nu doar o promisiune politică, ci este un fapt, cu care noi, concret, vom contribui la creșterea securității în Europa. Și multe alte lucruri de acest tip.
  • Nu trebuie să se aștepte de la noi mari filosofii europene. Fără să vorbim mai mult decât este necesar, putem să facem mai mult, dar trebuie să se muncească mai mult decât trebuie.

Despre absorția fondurilor europene, care creează probleme la următoarea negociere bugetară

  Se apropie perioada când se negociează următorul buget, dată fiind absorția - nu vom fi în "pole-position”, cum se spune, adică este clar că vom fi cu cărți proaste în mână.
La început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, Ordonanța nr. 13, apoi nr. 14. Pe urmă au început, ușor-ușor, să lucreze ceva. Am de gând să îi invit pe primul-ministru și pe cine dorește domnia sa să discutăm despre absorția fondurilor europene. Dacă vrem să contăm în 2019, când avem președinția Consiliului Uniunii Europene, chiar trebuie să ne facem treaba.

Declarația președintelui Iohannis

Evenimentul de astăzi are nu doar semnificația unei celebrări a proiectului european, ci și a unui moment de bilanț a celor șase decenii de integrare.

Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar este necesar să reînnoim anagajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic.
Pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securității și a prosperității tuturor cetățenilor europeni.

Cu ocazia acestui summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european, pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, în proiectul european.

Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziune fondatorilor proiectului european, înscrisă în preambulul Tratatului de la Roma, aceea de a crea o Uniunea din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o azi.

Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare.

Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru toți decât o uniune fragmentată . Textul Declarației este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei.

Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare.

Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru toți decât o uniune fragmentată . Textul Declarației este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei.

Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată.
De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce privește o Uniune prosperă și sustenabilă.

Menționarea în textul final al Declarației de la Roma a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acționeze împreună. În plus, textul Declarației menționează că ușa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.

Cu siguranță nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum.

Oamenii se raportează la valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a șefilor de stat și a liderilor politici să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun și să recâștigăm încrederea în viitorul unei Europe Unite.

Aceasta este modalitatea prin care putem contracara tendințele eurospectice, xenofobe și radicale.

Am convingerea că putem depăși această perioadă de incertitudine, înțelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat și astăzi.


Declarația video poate fi următiră pe site-ul TVR (tvrplus) aici.

 în curs de actualizare. Transcriere aproximativă a declarațiilor, în timp real.

Video (min. 02:12): România semnează Declarația de la Roma, 25 martie 2017. Ca element de culoare, șefii de stat/guvern au semnat cu același condei folosit acum 60 de ani, pentru semnarea Tratatului de la Roma, fundamentul Comunității/Uniunii Europene.

60 de ani de Uniune Europeană

Mai mult pe EurActiv »