Peste 1/5 dintre tinerii din Uniunea Europeană nu au un loc de muncă, deși nu sunt prinși nici în sistemul de educație, cu toate că Programul "Garanția pentru tineri" a fost lansat acum doi ani, cu un buget de 6,4 miliarde euro, la nivel european.

Publicația "International Business Times" din Marea Britanie ridică semne de întrebare asupra programului european "Garanța pentru tineret". Potrivit acesteia, o serie de probleme au apărut: se implementează prea încet, programul este sub-finanțat și eșuează în îndeplinirea promisiunii de a oferi fiecărui tânăr șomer o ofertă de calitate pe piața muncii sau în zona de educație. 

 
  • Katy Jones, expert în ocuparea în rândul tinerilor și cercetător academic la Universitatea Salford, Manchester, din Marea Britanie, a declarat pentru International Business Times că, în timp ce întârzierile sunt inevitabile în cazul programelor complexe, UE trebuie să conștientizeze urgența problemei la nivel individual, dar și la nivelul economiei, per ansamblu.
  • Mai mult de o treime din tinerii șomeri sub 25 de ani sunt șomeri pe termen lung, adică nu au avut un loc de muncă de mai bine de un an.
  • Marta Makhoul, funcționar la Organizația Internațională a Muncii a Națiunilor Unite (OIM) a declarat că, de fapt, aceasta e problema majoră. 

„Este foarte, foarte periculos că aceștia nu au realizat tranziția de la școală către piața muncii. Vor exista consecințe pe întreaga viață pentru acești tineri. În final, va conduce la excluderea lor socială. Este provocarea majoră cu care ne confruntăm și nu suntem siguri că programul "Garanția pentru tineri" poate să rezolve problema”.

 

Efectele amenințătoare ale șomajului în rândul tinerilor sunt bine argumentate. Cei care nu lucrează din primii ani obțin de regulă salarii mai mici, au pensii mai mici, au probleme de sănătate și este mai probabil să comită infracțiuni sau să dezvolte comportament antisocial. La scară mai mare, potențialul de creștere al economiei este mai redus și standardul de viață este afectat la nivelul întregii societăți. 

Miniștrii de finanțe, indirect vizați în prtezent, ar trebui să rețină un lucru: acești oameni vor costa mai mult pe viitor și vor contribui mai puțin la sistemul public. 

Un proiect european cu probleme

Poate că redresarea economică se reîntoarce în UE după mai muți ani de recesiune și stagnare. Dar multe state membre, în special în zona euro, continuă să sufere din cauza unei crize nerezolvate care a afectat puternic zona euro. Țările din sudul UE sunt cele mai afectate. 

În Grecia, puternic lovită, 49.7% dintre tineri sunt șțomeri, potrivit datelor Eurostat din mai 2015. În Spania, 49.3%. Croația, 43.6%. Italia, 41.5%. Cipru, 34.4%. Portugalia, 33.3%. Media pentru cele 28 de state membre este 20.6% – mai mult de o cincime dintre tinerii europeni apți de muncă. Media este și mai alarmantă în zona euro: 22.5%.

Este adevărat, cifrele sunt mai mici decât în 2013, dar rămân totuși extrem de îngrijorătoare. 

Schema Garanția pentru tineret este simplă, în esență: un angajament că, în mai puțin de 4 luni de la intrarea în șomaj sau părăsirea sistemului de învățământ, fiecare va primi o ofertă concretă pentru un job, un stagiu de ucenicie sau un program de training. 

Programul este în vigoare din 2013 însă statele membre sunt libere să îl implementeze după reguli naționale. Unele dintre acestea au îmbrățișat succesul programelor similare de garanții din zona nordică din anii 80 și 90 care au fost o sursă de inspirație la nivel european. În Finlanda, o astfel de schemă de garanții este funcțională din 1996. 

O evaluare a Eurofound arată că în 2011 83,5% dintre tinerii în căutarea unui job au primit o ofertă de calitate în mai puțin de 3 luni după ce s-au înregistrat ca șomeri, arată pagina oficială a programului. „Schema finlandeză a condus la conturarea mai rfapiudă de planuri personalizate pentru tineri, cu efect final în reducerea șomajului”. Și totuși, Finlanda are o rată a șomajului de 22,8%, peste media europeană. 

Într-un raport din luna mai 2015, auditorii europeni au ridicat o serie de motive de îngrijorare. Aceștia au spus că Garanția pentru tineri riscă să fie subfinanțată. 


Francois Hollande, președintele Franței, a declarat în 2013, cu ocazia lansării programului, că ar fi necesare 21 miliarde de euro la nivelul UE pentru a fi implementat. Finanțarea din bugetul UE este la nivelul a 6 miliarde. Statele membre trebuie să completeze necesarul de finanțare din fonduri proprii. 

Analiza Organizației Internaționale a Muncii arată că 60% dintre statele membre au bugetat mai puțin decât a fost recomandat, lăsând o „gaură” de finanțare de 7,3 miliarde euro. 

Prea devreme pentru concluzii?

Din cauza complexității programului și a ritmului diferit de implementare în statele membre, schemele au început să fie aplicate târziu, cu numai câteva luni în urmă, deși programul există din 2013. Comisia a publicat un raport la finalul lui 2014 care include infromații despre măsurile adoptate de statele membre, între care și cele 27 de centre de consiliere și informare realizate în România - citează publicația britanică. 

Experții OIM totuși declară că, dat fiind că proiectele au început de curând, este prea devreme pentru a analiza efectul acestora.