Adolescentul dispărut în Constanța a fost găsit - cazul său se încadrează în cele 90% din cazuri care au la bază fuga de acasă. Societatea românească face prea puțin pentru a preîntâmpina gesturi extreme ale tinerilor, semnal de alarmă în Europa.

Cazul adolescentului dispărut din fața blocului s-a perpetuat cu viteză în mediile de socializare, în speranța că orice informație ar fi fost de ajutor. După găsirea acestuia, părinții au dezvăluit că l-au certat chiar înainte ca acesta să plece de acasă, reproșându-i, printre altele, rezultatele slabe la școală și, potrivit unor surse, amenințându-l cu școala de corecție.

Ipoteza că adolescentul a încercat să își sperie părinții a devenit concluzia acestui caz. Finalul fericit nu ar trebui să însemne ignorarea mesajului transmis de copil, "Mami, sunt într-un sac". Acesta rămâne emblematic pentru lipsa oricărui suport psihologic pentru adolescenții care sunt debusolați și care nu găsesc spijin prihologic nici în mediul școlar, nici înțelegere a complexității vârstei lor la cei de acasă.

Îngrijorările în această privință au atins cote maxime la nivel european după ce a fost constatată tendința ca tinerii/adolescenții dezamagiți de mediul școlar și/sau familal să fie tentați să adere la mișcări radicale și/sau teroriste (raportul eurodeputatei franceze Rachida Dati).

România - 2930 fugi de acasă

În mai 2014,  erau înregistrate 3.257 dispariții de copii, dintre care 90% din cazuri s-a dovedit a fi plecări voluntare, potrivit statisticilor Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Într-o rezoluție non-legislativă (fără efecte juridice) din 2009, Parlamentul European arăta importanța creării unui climat favorabil pentru adolescenți pornind de la mediul școlar:

"Parlamentul European invită statele membre să ofere sprijin cadrelor didactice pentru a crea un climat sănătos și să instituie infrastructura necesară relațiilor între școli, părinți, furnizori de servicii medicale și comunitate pentru a ameliora integrarea socială a tinerilor"

(Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la sănătatea mintală, punctul 25)

Una dintre cauzele disparițiilor - neglijarea nevoilor afective ale copiilor

Adolescentul dispărut joi, 26 noiembrie, la Constanța a fost găsit în ziua următoare, la orele serii. Acesta nu părea să fi fost victima nici unei agresiuni, ci, mai degrabă, se confirmă ipoteza plecării de acasă. Fuga de acasă este frecventă la adolescenți, după cum arată și statisticile.

Potrivit organizației Salvați copiii, studiile efectuate la nivelul Poliției Române au evidențiat drept cauze ale disparițiilor și fugii de acasă a copiilor:

  •  neglijarea nevoilor afective ale copiilor și lipsa de comunicare între părinți și copii; conflictele din familie;
  •  neglijența părinților/aparținătorilor legali în ceea ce ține de protectia copilului, care permit copilului să fie pus în condiții riscante în raport cu capacitatea acestuia de apărare;
  •  intenția unor adolescente (în general cu vârste cuprinse între 14-18 ani) de a se stabili la domiciliul unor prieteni (concubini) neagreați de familie;
  •  tulburări de comportament datorate unor factori multipli, care se traduc în tendința de vagabondaj;
  • intenția de a câștiga bani, din cauza situației materiale precare din familie; 
  •  influența anturajului.

"Dreptul copilului la o familie nu se rezumă doar la a avea părinți și o casă. Copiii au nevoie de atenție, iubire și comunicare. Neglijarea copiilor de către părinți, nealocarea unui timp zilnic pentru a vorbi cu copiii, constrângerile pe care copiii le simt din partea părinților în ceea ce privește performanța școlară sunt factori care pot duce la plecarea voluntară a minorilor de acasă." - organizația Salvați copiii

Gesturile lor, unele de frondă, pot deveni extreme, fapt care a determinat Parlamentul European să adopte un raport recent cu privire la măsuri urgente de prevenire cu privire la tendința de radicalizare a tinerilor și de aderare a acestora la rețele de infracționalitate sau teroriste, metoda principală de racolare fiind prin intermediul internetului. Potrivit documentului, peste 5,000 de cetățeni europeni, în special tineri, au plecat în ultimii ani în Siria sau Irak.