În regim de maximă urgență România ar putea primi în mai multe tranșe, în condițiile actuale, poate cel mult 5.000 de refugiați, este de părere Iulian Sandu, expert al ARCA - Forumul Român pentru Refugiați și Migranți.

Acesta a formulat pentru EurActiv.ro câteva sugestii pentru statul român în cazul în care ar trebui, totuși, să gestioneze de urgență primirea a peste 6.300 de persoane, dacă numărul va rămâne cel stabilit de Comisia Europeană.

În opinia lui Iulian Sandu, cinci activități de bază va trebui statul român să întreprindă, în această situație:

  • În funcție de numărul de solicitanții de azil relocați în România este posibil să fie necesar ca statul român să deschidă centre noi de proceduri și cazare a acestora.
  • Este esențială crearea unui program de traduceri și interpretariat disponibil instituțiilor statului și autorităților publice și private pentru a asigura comunicarea eficientă în prima perioadă de ședere a solicitanților de azil
  • Îmbunătățirea cadrului legislativ privind drepturile și obligațiile solicitanților de azil în România astfel încât să fie adaptat la situația existentă
  • Dezvoltarea programelor educaționale, de învățare a limbii române și de acomodare culturală destinate solicitanților de azil în vederea eficientizării integrării acestora în România
  • Suplimentarea finanțărilor către sectorul nonguvernamental în vederea creării de servicii de asistență socială, juridică și materială adecvate nevoilor solicitanților de azil.

Cum se va proceda? 


Iulian Sandu spune că procedura de azil poate dura între 3 luni și 1 an și jumătate. Totuși, majoritatea se finalizează în mai puțin de șase luni, adaugă acesta.

Solicitările de azil se verifică de către autoritățile române, cu resursele Ministerului Afacerilor Interne prin instituția de resort- Inspectoratului General pentru Imigrări. Soluția, acceptare sau respingere a solicitării, poate fi apoi atacată în instanță conform prevederilor legii nr.122/2006 privind azilul în România. 

Conform ultimelor statistici, spune reprezentantul ARCA, România a înregistrat o rată de acordare a unei forme de protecție (refugiat/protecție subsidiară) circa 35-40% în ultimele 12 luni, rata de acceptare crescând față de acum 2 ani când se situa undeva la 15%.

Totuși, Iulian Sandu explică: „Nu putem folosi rata anterioară de acceptare ca reper pentru a estima câți solicitanți de azil relocați vor rămâne în România deoarece atât profilul solicitanților cât și contextul nu ne permite o estimare reală a ratei de obținere a statului de refugiat”.


Ce urmează după eventuala acceptare a solicitării de azil?

Pasul următor, integrarea efectivă în societatea românească. Iulian Sandu este de opinie că România nu are o capacitate reală pentru integrarea refugiaților. 

„Per ansamblu, situația economică in România este proastă, serviciile de asistență medicală de stat sunt sub standardele europene, serviciile de educație pentru pregătirea cetățenilor straini sunt subdezvoltate. În plus, ne putem confrunta cu dezvoltarea unui sentiment anti-migraționist. În contextul în care în România nu există resurse suficiente pentru propriii cetățeni, oamenii pot dezvolta o reticență față de aceste persoane. Totuși, pe termen lung și luând în considerare contextul politic internațional, România are numai de câștigat prin primirea și procesarea unei părți din valul de solicitanți de azil, consolidând viitoare relații politice și economice mai strânse cu restul statelor membre UE."

Iulian Sandu a mai menționat și o măsură pozitivă adoptată de statul român în contextul crizei: „în cadrul programului de finanțare Asylum Migration Integration Fund - finanțat de UE si cofinanțat de la bugetul statului, au fost adaptate obiectivele și asistența oferită și au fost dechise noi linii de finanțare de urgență pentru a asigura asistența necesară solicitanților de azil relocați în România și a celor existenți deja în România”. 


Informații despre liniile de finanțare deschise pot fi găsite aici. 

Organizația ARCA desfășoară proiecte pentru migranți și refugiați din anul 1998, baza de date a acesteia însumând peste 12.000 de cazuri care au beneficiat din proiectele derulate.