Deputații europeni au votat astăzi, 12 aprilie 2016, raportul nelegislativ propus de Damian Drăghici (S&D), referitor la îmbunătățirea sistemul educațional privind sfera europeană și implicarea cetățenilor în mediul Uniunii Europene.  

Cu o zi înaintea votului, eurodeputatul român a acordat un interviu Parlamentului European.

În raport susțineți că tinerii ar putea fi mult mai implicați în proiectul european dacă ar avea mai multe cunoștințe despre Uniunea Europeană. Nu cumva această afirmație simplifică mult prea mult cauzele ascensiunii euroscepticismului și apatiei politice din unele state?

Damian Drăghici: Nu cred asta. Potrivit unui sondaj, 44% dintre europeni nu înțeleg modul de funcționare al Uniunii Europene, iar mulți respondenți nu se simt auziți în Uniunea Europeană. Dacă aș fi adolescent, aș dori să știu care îmi sunt drepturile și să învăț despre istoria țării mele, dar și despre istoria europeană. Cum aș putea să mă implic, ca cetățean, și să contribui la Uniunea Europeană și la proiectul european acum, când euroscepticismul este într-o pantă ascendentă?

În câte state state membre programa școlară a fost deja adaptată dimensiunii UE? De ce unele state nu includ acest subiect?

Damian Drăghici: Potrivit unui raport publicat în 2013, în majoritatea statelor membre exista un anumit conținut privind dimensiunea UE introdus în programa școlară pentru toate nivelurile de educație, cu excepția a patru state unde nu se menționa acest subiect în școala primară. Însă, conținutul este deseori fragmentat, mult prea general și nu este complementar cu celelalte subiecte predate, iar acest lucru nu îi ajuta pe copii să înțeleagă modul de funcționare al UE. Desigur, acest aspect este supus subsidiarității, iar UE are competență limitată, dar consider că prin acest raport vom putea introduce Uniunea Europeană în programa școlară în toate cele 28 de state membre.

Cum credeți că ar trebui să prezinte statele membre „dimensiunea UE"?

Damian Drăghici: Consider că că cel mai important lucru este să prezentăm informații care ar putea stârni curiozitatea elevilor și studenților. Nu trebuie să reprezinte o provocare sau să aibă limbaj tehnic, pentru că și noi când eram la școală, preferam lucrurile simple. Consider că informația ar trebui să fie simplă și digerabilă.

Detalii despre recomadările cuprinse în raport găsiți disponibile aici.