Cum poate întări Uniunea Europeană controalele la frontierele externe și cum poate combate radicalizarea propriilor cetățeni? Răspund într-un interviu dublu eurodeputatele Monica Macovei și Ulrike Lunacek.

Se estimează că aproximativ 5,000 de cetățeni europeni au părăsit recent Uniunea Europeană, ajungând în zonele de conflict, din orientul Mijlociu, precum Siria și Irak. Cei care s-au întors sunt radicalizați, așa cum au fost cei implicați în atentatele din Paris, de anul trecut. În acest sens, Uniune Europeană răspunde amenințării teroriste accentuate prin înăsprirea controalelor la frontierele sale eterne.

În timp ce eurodeputata Monica Macovei (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) crede că înăsprirea controalelor la frontiere este cheia succesului insecurității resimțită de cetățenii europeni, Ulrike Lunacek (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) se teme de pierderea unor libertăți și de pornirea pe o cale fără întoarcere.

 

Noile măsuri ale Comisiei, de verificare a identităților în mai multe baze de date, merg suficient de departe pentru a opri luptătorii radicalizați?

M.M.: Acesta este unul dintre motivele modificării regulilor Schengen, pentru a-i putea identifica. Probabil că dacă vedeți un cetățean al Uniunii care pleacă în Siria, pe baza informațiilor colectate în aceste baze de date,  el poate fi oprit. Există, așadar, mai multe baze de date, precum Europol, Frontex și bazele internaționale. De pildă, dacă cineva are un act de identitate furat sau fals sau avem informații care indică faptul că o persoană vine în Uniune Europeană cu intenția de a amenința securitatea cetățenilor, îl putem opri.   

U.L.: Unii dintre teroriștii implicați în atacurile de la Paris și din alte părți au fost sau sunt cetățeni ai Uniunii Europene care au călătorit în afara granițelor UE, apoi s-au întors din Siria sau din alte zone de conflict, traversând frontierele externe ale Uniunii. Astfel, au reușit să treacă, deși figurau deja în unele baze de date, lucru care trebuia să fi dus automat la verificarea lor suplimentară. De aceea, a apărut recent ideea utilizării tuturor bazelor de date (ale Interpolului, cele ale sistemului Schengen și bazele de date internaționale), în scopul depistării teroriștilor și criminalității internaționale. Trebuie să fe clar că aceste baze de date nu au nimic în comun cu refugiații.

Există un echilibru între nevoia de securitate și libertate de mișcare?

M.M.: Chiar dacă trebuie să efectuăm controale de identitate, acestea sunt contrabalansate de nevoia de securitate. Cetățenii europeni nu se simt în siguranță, se tem, și pe bună dreptate. Deci, cred că este mai bine să verificăm pe toată lumea care intră și care iese, inclusiv pe cei cinstiți, pentru a-i împiedica pe cei care aduc frică, teroare și moarte în UE.

U.L.: Problema pe care o am eu, ca ecologistă, este că aceasta înseamnă verificarea tuturor cetățenilor UE la frontierele externe. Am putea ajunge să avem cozi imense la frontiere pentru cetățenii UE, ceea ce nu ne dorim. Tot ca ecologistă, voi spune că nu vreau ca acest sistem să fie prea indiscret. Într-un fel, e ceva retrograd. Personal, eu susțin părerea mai multor libertăți personale, pentru că în viață nu există securitate 100%.

Sunt aceste măsuri corelate cu alte măsuri sociale pentru gestionarea cetățenilor radicalizați?

M.M.: Vor fi mai multe controale de securitate, iar la frontiere ar trebui să fie mai mulți polițiști, cu echipament mai bun, cu mai multe computere pe care să poată verifica identitatea fiecăruia dintre noi, de exemplu, în sistemul informatic Scheengen.

U.L.: în ceea ce privește motivele pentru care mulți tineri și tinere se radicalizează, acestea au mai mult de-a face cu un sentiment de alienare, cu traume suferite din anumite cauze, cu dorința de a fi cineva și cu absența stimei de sine. Acestea îi radicalizează, deci elementul psihologic este foarte important. Unele persoane care au opinii extreme sau radicale nu devin neapărat violente. Deci această tranziție trebuie prevenită și sunt necesari mult mai mulți bani și mai multă instruire pentru profesori, lucrătorii sociali, psihologi etc, precum și utilizarea acestora. 

Sursă video: P.E.