Totuși, raportat la întreaga populație, numărul celor afectați de lipsa banilor a scăzut ușor anul trecut de la 26,3 la sută la 24,6 la sută, potrivit Eurostat.

Cele mai afectate sunt persoanele tinere, 31,2 la sută dintre românii în vârstă de sub 18 ani confruntându-se cu lipsuri materiale severe. Rata sărăciei este semnificativ mai redusă în rândul adulților, de 23 la sută în rândul persoanelor în vârstă de sub 64 de ani și de 23,2 la sută în rândul celor în vârstă de peste 65 de ani. 

La nivelul Uniunii Europene, 8,2 la sută dintre locuitori, respectiv circa 41 milioane de oameni, se aflată într-o stare de sărăcie severă. Mai afectate sunt familiile cu copii, 8,3 la sută dintre gospodăriile care includ copii se confruntă cu lipsuri materiale severe, spre deosebire de doar 6 la sută din familiile fără copii.

De asemenea, părinții singuri se regăsesc mult mai des în rândul gospodăriilor sărace decât familiile cu doi sau mai mulți adulți (17,3 la sută dintre familiile cu un singur adult se confruntă cu lipsuri materiale severe).

Există totuși premise de îmbunătățire: atât la nivel european cât și în România tendința este de scădere a numărului persoanelor aflate în stare de sărăcie severă. În 2014, 9 la sută din populația UE se confrunta cu lipsuri materiale severe, de asemenea în scădere de la 9,6 la sută în 2013 și un maxim de 9,9 procente în 2012.

În România, ponderea persoanelor aflate în stare de sărăcie severă a coborât de la 29,9 la sută în 2012 la 26,3 la sută în 2014 și 24,6 la sută anul trecut, potrivit datelor Eurostat.

România este depășită doar de Bulgaria, unde mai mult de o treime din populație se confruntă cu lipsuri materiale severe. În Grecia, rata e de 22 la sută, iar în Ungaria e ușor sub 20 la sută. Cele mai mici ponderi ale persoanelor sărace în cadrul UE se regăsesc în Finlanda (2,2 la sută) și Olanda (2,5 la sută).