Unele prevederi sunt neconstituționale, încălcând dreptul la proprietate, iar altele sunt neclare, susține Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Textul propunerii legislative privind diminuarea risipei alimentare obligă toți comercianții să „doneze” sau să „sponsorizeze”, cu alimente aflate în proprietatea lor și expuse în mod legal pe raft, așa-zise ”entități” care, după însușirea în acest mod, pot să folosească alimentele respective în scopuri insuficient definite în proiectul de lege aflat pe agenda plenului Camerei Deputaților, atrage atenția AMRCR, informează News.ro

Senatorii au aprobat recent un proiect de lege care are drept scop reducerea risipei de produse alimentare, care va obliga lanțurile de supermarketuri să doneze alimente aproape de data expirării, sub pedeapsa unor amenzi de până la 10.000 de lei.

Dar textul propunerii legislative induce un risc major de  neconstituționalitate, susține AMRCR, care arată că obligativitatea „donării” și „direcționarea” produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituție, referitor la garantarea dreptului de proprietate.

Mai mult, asociația retailerilor atrage atenția și asupra lipsei de claritate a amendamentelor admise - „folosirea de termeni precum ‚entități’ sau ‚în apropierea datei de expirare’ sau constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții împuterniciți ai autorităților cu atribuții de control în domeniul agroalimentar”, se precizează în comunicatul de presă emis de AMRCR.

 

„Autoritățile par să fie conduse doar de dorința frivolă ca România să fie un pionier al pionieratului în acest domeniu”

 

De asemenea, nu se menționează care este scopul pentru care se face „donarea” sau „sponsorizarea” alimentelor către respectivele „entități”, și nu se indică dacă toate măsurile enumerate în vederea prevenirii generării deșeurilor de alimente trebuie implementate succesiv sau când și cum începe și/sau încetează fiecare dintre aceste măsuri. 

Situația este neclară și în ceea ce privește infrastructura necesară pentru revalorificarea acestor deșeuri, mai spun reprezentanții AMRCR. 

De altfel, problematica risipei alimentare nu și-a găsit încă un model consacrat de rezolvare nici la nivelul Uniunii  Europene, susține asociația. Prima lege privind diminuarea risipei alimentare din Franța a fost declarată neconstituțională, dar în februarie a fost publicată o nouă variantă a acestei legi. În Italia, procesul legislativ se află încă în desfășurare și are la bază principiul unor stimulente acordate comercianților în vederea unei mai bune diligențe pentru diminuarea risipei alimentare. 

„Autoritățile par să fie conduse doar de dorința frivolă ca România să fie un pionier al pionieratului în acest domeniu. Trebuie să se înțeleagă că, dincolo de intențiile umanitare sau de mesajul popular, în practică diminuarea risipei alimentare este un obiectiv care presupune foarte multă organizare și investiții serioase în capacități de depozitare, precum și inserarea unor obligații contractuale foarte dure pentru producători. O simplă anomalie meteorologică poate da peste cap cele mai bune planuri și previziuni referitoare la stocurile necesare pentru aprovizionarea constantă și completă a rafturilor”, a spus Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR. 

Potrivit inițiatorilor proiectului, în România anul trecut au fost distruse 15 milioane de kilograme de alimente, iar în 2014 au fost distruse alte 12 milioane de kilograme.