Consecințele deciziei lui Donald Trump sunt greu de prevăzut acum. Cel puțin pentru moment pare că una dintre ele este consolidarea unității europene.

În pofida încercărilor unor lideri mondiali, printre care și Papa Francisc, Donald Trump, sub pretextul punerii pe primul plan a Americii și a muncitorilor americani, a decis retragerea din Acordul de la Paris, o înțelegere negociată îndelung și cu un obiectiv global pe termen lung: limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială. Totodată, țările semnatare s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius.

În timp ce Trump a vorbit de ”American workers first” și a susținut că SUA sunt dezavantajate de termenii acordului, în comparație cu alte state, The Guardian publică legăturile cu industria petrolieră și a cărbunelui ale celor 22 de congresmeni, care i-au cerut lui Trump să renunțe la acord, în momentul în care părea că acesta ar putea să-l accepte, la presiunile internaționale și ale unora dintre apropiați, inclusiv fiica sa Ivanka Trump.

Astfel, cei 22 au primit peste 10 milioane de dolari de la companiile din aceste domenii în ultimele trei cicluri electorale. (Detalii, aici)

Trump a evocat posibilitatea unei renegocieri a participării SUA la acord, dar europenii l-au refuzat. 

Președintele american a discutat la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu premierul britanic Theresa May și cu cel canadian Justin Trudeau, pentru a-i asigura că SUA rămân angajate în alianța transatlantică și în eforturile solide de protejare a mediului înconjurător.

"Toți liderii au căzut de acord să continue dialogul și să consolideze cooperarea în domeniul mediului și de orice alt tip în viitor", potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Decizie dezolantă

Deși a dat asigurări că va colabora cu SUA în lupta împotriva schimbării climatice, Justin Trudeau și-a exprimat "decepția" față de decizia lui Trump, calificând-o drept "dezolantă". 


Și cancelarul german Angela Merkel a avut vineri o reacție dură: ”Este o decizie lamentabilă și mă exprim într-un mod foarte moderat".

În schimb, președintele francez Emmanuel Macron a preferat să-l parafrazeze pe Trump.  

Vorbind în engleză, lucru mai rar pentru politicienii francezi, Macron a declarat că este timpul ”să redăm măreția planetei noastre” (make our planet great again). 


Macron l-a acuzat pe Trump că a comis "o greșeală pentru viitorul planetei", întrucât "nu există o planetă B", și a anunțat că Franța nu va negocia un acord ”mai puțin ambițios".

Pittsburgh - simbolul rezistenței împotriva lui Trump

Discursul lui Trump a fost presărat cu mai multe greșeli. Una dintre ele a devenit virală, după ce primarul din Pittsburgh a reacționat rapid, demontând afirmațiile președintelui.

"Am fost ales pentru a-i reprezenta pe locuitorii din Pittsburgh, nu din Paris (...) E timpul să punem Youngstown din Ohio, Detroit din Michigan și Pittsburgh din Pennsylvania, care se află printre cele mai minunate locuri din această țară, înaintea Parisului din Franța", a spus Donald Trump.

 

”Hillary Clinton a primit 80% din voturi la Pittsburgh", a reacționat primarul orașului, precizând că autoritățile din Pittsburgh vor respecta Acordul de la Paris. Reacție similară au avut edilii mai multor orașe americane. Mai mult, guvernatorii democrați ai statelor New York, California și Washington au anunțat joi că formează o "alianță pentru climă".

În schimb, republicanii din Congres au sprijinit decizia președintelui, mulți fiind aleși în districte și state rurale, unde Trump a fost votat și pe baza promisiunii că va retrage SUA din Acordul de la Paris. (Detalii, aici)

Presa americană: De la ”Au revoir, Paris” la ”Acordul de la Paris, un alt acord prost încheiat de Obama” 

Sub titlul ”Au revoir, Paris”, The Atlantic încearcă să explice urmările gestului de joi, menționând temerile că și alte state ar putea urma exemplul SUA.

Washington Post a făcut un fact checking, Trump presărând, ca de obicei, discursul cu o serie de ”adevăruri alternative”, precum beneficiile prevăzute în acord pentru China și India. (Detalii, aici)

Și oficiali ai Massachusetts Institute of Technology au intervenit, explicându-i președintelui că a înțeles greșit studiul citat în sprijinul deciziei sale.

Fox News a aprobat gestul președintelui, explicând că Acordul de la Paris este ”un alt acord prost încheiat de Obama”.

Politico notează că, deși liderii europeni și-au arătat în public dezamăgirea față de anunțul lui Trump, în realitate le convine mutarea, care permite Europei să preia inițiativa în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice.

Într-un comentariu intitulat ”Trump makes Europe (feel) great again”, Politico apreciază că ”într-un moment de tensiuni profunde în cadrul blocului comunitar privind chestiuni mari și mici, necesitatea de a lupta împotriva schimbărilor climatice este o chestiune asupra căreia toți cad de acord. Chiar și partide de extremă dreapta au îmbrățișat teme ecologice, recunoscând consensul larg în societate” asupra acestui subiect.


Tajani: Vom duce mai departe Acordul de la Paris

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, după anunțul lui Trump, că ”Acordul de la Paris trebuie respectat”, fiind ”o chestiune de încredere și asumare a răspunderii”.

”Acordul este funcțional și îl vom duce mai departe, cu sau fără administrația americană (...) Cei care decid să nu participe la acest acord ratează o oportunitate istorică pentru cetățeni, planetă și economie. Uniunea Europeană va continua să conducă eforturile împotriva schimbărilor climatice și va continua să fie un punct de atracție global pentru investiții, inovare și tehnologie, în beneficiul locurilor de muncă și a competitivității”, a adăugat Antonio Tajani. 


Și președintele Comisiei pentru mediu a PE, Adina-Ioana Vălean (PPE), a reacționat în urma anunțului: ”Regretăm profund această decizie. Speră că reprezintă doar un „pe curând” și nu „adio” din partea prietenilor noștri americani”.

”Facilitarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon înseamnă să fii pur și simplu pragmatic. Comunitatea internațională sprijină Acordul de la Paris. Societatea civilă, industria și nivelul de conștientizare în rândul publicului au evoluat. Statele Unite ale Americii încă împart aceeași planetă cu noi și suntem îndreptățiți să sperăm, dincolo de decizia unui singur om - chiar dacă acesta este președintele SUA - că America va reveni în cele din urmă alături de noi în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a adăugat Vălean, potrivit unui comunicat al Biroului de Informare al PE la București.

”Până atunci, vom conduce în continuare această luptă, alături de China și de «coaliția marilor ambiții». Dincolo de amenințarea încălzirii globale, este o luptă pentru multilateralism, pentru cooperare internațională și pentru pace. Pentru noi, europenii, este o luptă existențială”, a conchis europarlamentarul român.  

Context

Parlamentul European pregătește în această perioadă trei măsuri legislative care vor implementa Acordul de la Paris: reforma pieței europene de carbon după 2020, țintele anului 2030 prevăzute de Regulamentul privind partajarea eforturilor și Regulamentul privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.

Poziția României

După cum ne-au obișnuit, liderii politici români nu au avut nicio reacție, spre deosebire de colegii europeni. 

Trebuie remarcat însă că în ziua anunțului lui Trump, ministrul de Externe, aflat în SUA, a depus instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

”În cadrul ceremoniei, șeful diplomației române a arătat că formularea și implementarea concertată a strategiilor privind dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, la nivel național, corespund angajamentului României ca stat membru UE și ONU, precum și obiectivului nostru de a contribui activ la implementarea mecanismelor Acordului”, a anunțat MAE, într-un comunicat. 

Obligațiile Bucureștiului

Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, la 22 aprilie 2016, la New York, de către Cristian Pașca Palmer, ministrul de atunci al Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Potrivit unui comunicat de pe site-ul Guvernului, principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, sunt:

  •  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 sub EU ETS (activități în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activități de producție și prelucrare a metalelor feroase; activități în industria mineralelor - ciment, var, sticlă și ceramică, activități de producere a celulozei, hârtiei și cartonului; industria chimică; activități de producție și prelucrare a metalelor neferoase) - obiectiv unic la nivel UE;
  • participarea la efortul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri - obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.