Boștinaru: Partidele din România, inclusiv PSD, nici măcar nu au mimat dezbaterea despre viitorul UE
"Retrogradarea în al doilea sau al treilea cerc concentric al UE ar însemna politic confirmarea statutului de periferie pentru România", spune într-un interviu pentru HotNews.ro europarlamentarul PSD Victor Boștinaru.
El critica mediul politic intern - partide, presedinte, premier - pentru absenta unei dezbateri reale privind viitorul UE. In privinta politicii comune de aparare a UE, Bostinaru spune ca "varianta unei adevărate armate europene, este un vis frumos, dar aproape imposibil de transpus în realitate într-o perioadă previzibilă de timp".
HotNews.ro: În UE se dezbat de câteva luni opțiunile propuse de președintele CE, Jean-Claude Juncker, pentru viitorul Uniunii. Care dintre cele cinci scenarii credeți că este cel mai potrivit pentru România?
Victor Boștinaru: Atât eu, cât și grupul căruia îi aparțin, nu suntem de acord cu niciuna din cele cinci variante. Iată de ce am propus așa-numita „a șasea” variantă, care este mult mai echilibrată, exclude riscul diviziunilor și garantează participarea tuturor celor 27 de state membre la luarea deciziilor. Documentul de poziție urmează să fie adoptat în următoarele zile, dată la care va fi făcut și public.
Credem că abia această a șasea opțiune va elimina riscul diviziunii devenit instituționalizat, risc care ar putea reprezenta amenințarea cea mai serioasă privind viitorul UE. Pentru că, dacă începem să vorbim despre scenariul cel mai potrivit pentru un stat membru sau altul în viitorul UE, deja facem pași înapoi de la fundamentele pe care a fost construit proiectul european. La 60 de ani de la înființarea sa, iată că vorbim în termeni fie de solidaritate, fie de divizare. Cine ar putea să creadă că accentuarea diviziunilor și a tentațiilor hegemonice ar putea fi o soluție mai bună pentru Uniune, se înșală. O Europă a deciziilor prin „vot cenzitar”, divizată, fără coerență politică va sfârși prin a fi irelevantă la nivel global, contrar intereselor esențiale ale statelor mari, dar și ale Uniunii în ansamblul său.
Pentru România, o trecere în treapta a doua sau a treia a sferelor de influență din cadrul Uniunii, retrogradarea în situația de al doilea sau al treilea cerc concentric al Uniunii Europene, ar însemna politic confirmarea statutului de periferie.
Astfel, România nu va avea dreptul la anumite decizii, cum ar fi cele care privesc Zona Euro. În plan economic, se va osifica, literalmente, decalajul de dezvoltare dintre noi și țările bogate, nucleul dur, pornind de la faptul că se va adopta un buget special al Zonei Euro care se va ocupa cu investiții în zona cea mai bogată a Uniunii Europene, în vreme ce periferia va rămâne în zona de periferie economică, la dispoziția multinaționalelor și entităților economice ale nucleului dur.
Scenariile care îndepărtează România de la masa deciziilor în domenii fundamentale ca Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, Politica externă și de securitate comună și implicit Politica de securitate și de apărare comună sau Zona Euro, vor crea nemulțumiri, proteste și vor alimenta sentimentul anti-european chiar și aici unde atașamentul nostru la valorile europene este atât de mare. Pot să vă spun cu o satisfacție justificată că acest document de poziție al Grupului S&D, așa numita „a șasea” soluție, este de departe cea mai echilibrată și coerentă abordare privind viitorul Europei.
HotNews.ro: Cum ar trebui să se implice România mai puternic în această dezbatere, care sunt mijloacele pe care le are la dispoziție?
Victor Boștinaru: Aș spune mai degrabă ce ar fi trebuit România să facă până în acest moment, pentru că, în septembrie 2017, Parlamentul European se va pronunța deja asupra viitorului Europei printr-o rezoluție redactată de către colega mea, Maria Joao Rodrigues. Ar fi fost extrem de important ca din această perspectivă, România să fi contribuit la adoptarea unei poziții comune, de natură a permite preluarea acesteia sau a unei părți din ea în viitorul document.
Dar partidele politice din România, începând cu cel din care fac parte, nici măcar nu au mimat dezbaterea privitoare la viitorul Europei. În egală măsură, Parlamentul României care are atribuții constituționale a ratat startul, ca de obicei, iar Ministerul Afacerilor Europene pare a nu fi avut pe lista de priorități proiectul menționat.
Președintele României și primul ministru, care ar fi trebuit să contribuie la adoptarea unei poziții naționale în acest domeniu, au eșuat pur și simplu, chiar dacă domnul președinte Iohannis ne promisese că va convoca partidele politice în acest scop. Vă invit să trecem Dunărea și să vedeți că în Bulgaria a avut loc, cu adevărat, o consultare politică, la care au participat liderii partidelor parlamentare, împreună cu toți foștii prim-miniștrii, actualul și foștii miniștrii de externe, actualul și foștii miniștrii ai afacerilor europene.
E facil să blamezi Europa pentru eșecuri care par mai degrabă a ne aparține nouă. În ceea ce mă privește, am avansat deja un pachet de propuneri la documentul strategic de poziție al grupului meu. Toate propunerile mele au fost însușite, de la Politica de Coeziune la caracterul inclusiv al proceselor de cooperare consolidată sau la Politica de Apărare.
Citiți continuarea pe HotNews.ro.
Comentarii