Bucureștiul este sufocat de publicitatea stradală. Situația a scăpat de sub control, iar nimeni nu știe, nici acum, cine, pe ce bani și în ce condiții de siguranță își face reclamă pe străzile și piețele din Capitală.

Bucurestiul este plin de mesh-uri, prisme si panouri publicitare. Nimeni nu stie cu exactitate cate sunt, care sunt amplasate legal si care ilegal. Desi exista inca din 2013 o lege care interzice amplasarea  reclamelor pe spatiile verzi, pe cladirile monument, pe pasajele rutiere samd, in Bucuresti sunt sute de astfel de exemple, iar autoritatile nu fac mare lucru. Politia locala spune ca da amenzi si a desfiintat zeci de reclame amplasate ilegal, insa acestea continua sa apara.

Primaria Capitalei trebuia sa faca, dupa aparitia legii, un regulament in care sa detalieze unde se pot pune reclame si unde nu, insa nu a facut nimic. Abia acum a anuntat ca a elaborat acest regulament si il va pune in dezbatere publica.

Dincolo de aspectul haotic pe care il creaza in oras si "poluarea vizuala" a zonelor protejate si a centrului orasului, cea mai importanta problema este cea legata de siguranta publica. In Bucuresti sunt zeci de prisme si cuburi, uneori proptite cu pietre, care la o furtuna mai puternica pot sa cada peste pietoni sau masinile care tranziteaza zona.

In ultimii ani au fost mai multe astfel de exemple, soldate chiar cu morti.

Miza este una foarte mare: piata de publicitate stradala in 2016 s-a ridicat la peste 38 milioane de euro.

Cate mesuri, prisme si panouri publicitare sunt in Bucuresti?

Nimeni nu stie cu exactitate acest lucru, este concluzia la care am ajuns dupa ce am discutat cu autoritatile locale.

HotNews.ro a solicitat Primariei Capitalei, inca din noiembrie 2016, sa ne transmita date referitor la numarul de mesuri, prisme si panouri publicitare sunt in Bucuresti, cate sunt amplasate legal si cate ilegal.

Nu am primit raspuns la aceasta intrebare nici pana astazi, insa am fost indrumati spre Politia Locala.

"Un raspuns competent la aceste intrebari (urmand a va adresa direct), poate fi formulat de catre DIRECTIA GENERALA DE POLITIE LOCALA - DIRECTIA CONTROL - Serviciul Lucrari Edilitare si Afisaj Stradal, intrucat atributiile de inspectie si control pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti cad in sfera de competenta a acestora", se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Nici Politia Locala nu detine aceste informatii.

"Referitor la numarul de mash-uri, prisme si panouri publicitare amplasate in Bucuresti, va comunicam faptul ca Directia de Control a D.G.P.L.M.B. nu detine o astfel de statistica avand in vedere ca structurile publicitare de pe domeniul public / privat au fost autorizate / avizate de primariile de sector", se arata in raspunsul trimis de institutie la solicitarea HotNews.ro.

Ce se intampla cu regulamentul de publicitate din Bucuresti?

Primaria Capitalei trebuia sa faca nou regulament de publicitate imedia dupa publicarea Legii 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate. Acest regulament nu a fost facut nici pana acum.

La inceputul acestei saptamani, Primaria Capitalei a anuntat ca a finalizat un draft al regulamentului, acesta fiind discutat luni in cadrul unei intalniri cu operatorii economici. Dupa aceasta consultare documentul urmeaza sa fie pus in dezbatere publica. 

"Suntem in mare intarziere. Imediat dupa aparitie, Legea 158/2013 trebuia sa fie urmata de un regulament local, asa cum au realizat toate municipiile si orasele. La noi nu s-a intamplat acest lucru, fiind vorba de un vid legislativ", a declarat primarul Gabriela Firea.

Cum se intampla in alte orase europene

Inca din 2014 Grenoble a decis sa renunte la panourile publicitare de pe strazi si din statiile de autobuze, devenind primul oras din Europa care a recurs la aceasta masura.

Eric Piolle, primarul orasului, a declarat la vremea respectiva ca scopul masurii este de a "elibera spatiul public si de a dezvolta in paralel locuri care sa permita cetatenilor sa se exprime", dar mai ales pentru a incheia o practica pe care municipalitatea o considera "invechita" si "prea agresiva".

Alte orase europene au decis sa amendeze firmele care cumpara reclama daca panourile publicitare sunt amplasate ilegal. Astfel, cei care cumpara reclama o fac doar daca actele sunt in regula. Un exemplu in acest sens este Parisul.

Rezolutia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 "Spre o abordare integrata a patrimoniului cultural european" subliniaza importanta patrimoniului cultural si atrage atentia asupra amenintarilor ambientale care afecteaza un numar important de situri de patrimoniu din UE si indeamna statele membre sa ia in considerare consecintele schimbarilor climatice si ale presiunii exercitate de om atunci cand isi elaboreaza strategiile de finantare pe termen lung a metodelor de prezervare si restaurare a patrimoniului. In plus, documentul releva faptul ca patrimoniul cultural si turismul isi sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural genereaza castiguri substantiale pentru industria turismului, in timp ce, pe de alta parte, turismul serveste cultura, incurajand expunerea si conservarea bunurilor culturale si generand veniturile necesare pentru prezervarea acestora.

Unde nu se pot amplasa reclame stradale in Bucuresti, cine autorizeaza reclamele din Bucuresti, cine verifica daca sunt amplasate ilegal si cat castiga primariile de pe urma publicitatii stradale, pe HotNews.ro.