Potrivit Raportului de Convergență 2016, publicat marți de Comisia Europeană, România respectă criteriul stabilității prețurilor, cel referitor la finanțele publice (deficit bugetar sub 3% din PIB) și ratele de dobândă pe termen lung. Însă legislația din România nu este perfect compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și nici criteriul cursului de schimb nu este respectat.

De altfel, potrivit Comisiei, niciunul dintre celelalte state membre UE care nu au adoptat încă euro nu respectă în totalitate criteriile de intrare în zona euro. Raportul analizează șapte țări: Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, România, Suedia și Ungaria.

Șapte dintre cele 12 state care au intrat în Uniunea Europeană în 2004 și 2007 au adoptat deja euro, astfel că 19 state europene folosesc în prezent moneda unică.

Curs stabil, inflație și dobânzi mici

Toate statele membre UE, cu excepția Danemarcei și Marii Britanii, trebuie să adopte moneda unică după ce îndeplinesc criteriile de aderare la zona euro. Intrarea în acest club este precedată de o perioadă de doi ani în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), în care cursul de schimb al monedei naționale nu trebuie să înregistreze variații puternice.

Deși România încă are ca obiectiv oficial intrarea în zona euro în 2019, autoritățile nu au aplicat pentru intrarea în acest mecanism, deși cursul leului este în general stabil. Chiar și Comisia notează în raportul de convergență că, practic, cursul de schimb leu/euro este neschimbat față de precedentul raport, din 2014.

În această perioadă însă, România s-a încadrat în alte criterii – cele referitoare la stabilitatea prețurilor și rata dobânzii. Pe fondul scăderilor de TVA, inflația din România a intrat în teritoriu negativ (adică prețurile sunt acum mai mici decât în urmă cu un an), astfel că rata inflației este acum semnificativ mai mică decât în zona euro și nu cu câteva puncte procentuale peste, ca în trecut.

De asemenea, în ultimii ani, rata de referință a băncii centrale – adică rata la care se raportează băncile când stabilesc dobânzile pentru leu – a scăzut în pași succesivi, iar băncile comerciale au urmat trendul. Ca urmare, rata medie a dobânzii pe termen lung este acum de aproximativ 4%.

RIsc de derapaj

Chiar dacă în prezent criteriul privind disciplina fiscală este respectat, executivul UE avertizează asupra riscurilor de derapaj încpând de anul viitor. După ce deficitul bugetar a scăzut până la mai puțin de 1% din PIB anul trecut, în 2016 va fi foarte aproape de limita maximă admisă de UE, de 3% din PIB, și – în lipsa unor modificări de politică fiscală – îl va depăși anul viitor.

Potrivit Comisiei, economia României este bine integrată cu zona euro, atât prn prisma schimburilor comerciale cât și a investițiilor. Comerțul cu statele membre ale zonei euro a atins 25% din PIB al României în 2015, în timp ce Olanda, Austria și Germania – doar 3 dintre cele 19 state ce folosesc euro – au contribuit cu mai mult din stocul total de investiții străine de la finalul lui 2014.

Pe de altă parte însă, în ceea ce privește mediul de afaceri România are performanțe mai slabe decât majoritatea statelor UE. Industria financiară locală este bine integrată cu cea europeană, numărul mare de bănci cu acționariat străin stând drept dovadă, dar gradul de intermediere financiară este foarte mic.