Jean-Claude Juncker prezintă miercuri în PE o serie de propuneri privind viitorul UE, inclusiv ideea unei Europe cu două viteze. Indiferent de apartenența politică, eurodeputații români resping ideea, avertizând asupra pericolului destrămării UE.

Președintele Comisiei Europene a vorbit în mai multe rânduri de o Europă cu două viteze, iar miercuri va prezenta în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, o ”Carte albă” a UE, care va cuprinde opțiunile Uniunii după Brexit, inclusiv această idee respinsă de noile state membre, dar și de foarte mulți europarlamentari, în special cei români.

Ce va propune Juncker?

Liderul Executivului de la Bruxelles vrea ca unele state membre să-și poată aprofunda cooperarea mai rapid, fără ca restul țărilor să fie nevoite să urmeze același ritm.

Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a explicat, marți, că Jean-Claude Juncker va prezenta eurodeputaților o ”Cartă albă”, care va include patru sau cinci căi pentru a asigura unitatea și pentru a găsi soluții pentru cooperare într-o UE post-Brexit.

După summitul de la Roma din 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea UE, Juncker intenționează să lanseze o dezbatere publică în legătură cu aceste opțiuni.  

Poziția românilor din S&D: 

Victor Boștinaru, vicepreședinte al Grupului S&D: 

Într-o întâlnire cu jurnaliști români la Bruxelles, Victor Boștinaru a criticat raportul recent al liberalului Guy Verhofstadt, care cuprindea și un amendament privind votul consultativ al europarlamentarilor din statele non-euro la deciziile care privesc Zona euro, explicând că, practic, am fi avut două clase de eurodeputați, unii cu drepturi depline și alții de mâna a doua.

Amendamentul a fost retras de raportor, și ca urmare a opoziției venite din partea europarlamentarilor români din toate grupurile politice.

”Mi se pare obligatoriu ca președintele să organizeze de urgență o consultare cu europarlamentari și cu Parlamentul național pentru a decide poziția ca țară și, pe cale de consecință, noi, europarlamentarii, grupurle noastre politice, s-o avem vizavi de evoluția acestui proiect”, a declarat Boștinaru, adăugând că este de așteptat ca la Roma să sărbătorim cei 60 de ani ”prin decizii care să consemneze Europa cu douuă viteze”.

”Trebuie să respingem Europa celor două viteze. Cele două viteze vor face ca decalajele de dezvoltare dintre nucleul dur și țările mai sărace ale UE să crească ... Oficializarea acestei realități prin decizii politice n-ar face decât să osifice categoria de nucleu dur și de periferie a UE”, a mai spus eurodeputatul român.

În opinia sa, o asemenea decizie, din perspectiva alegerile europene din 2019, ar fi ”cea mai nesperată muniție” dată forțelor populiste, naționaliste sau antieuropene: ”Este un pericol real ca în momentul alegerilor din 2019 să vedem o creștere și mai semnificativă a acestor forțe politice, cu riscul de a pregăti colapsul proiectului european, pentru că un Parlament ostil, chiar și în ipoteza în care ar lucra cu o Comisie superbă, o Comisie minunată - ceea ce e greu de obținut în realitate – tot va fi un factor de frână enorm”.

Apreciind că UE poate să supraviețuiască doar dacă practică în mod autentic solidaritatea între toți membrii săi, prin eliminarea oricăror duble standarde, Victor Boștinaru a atras atenția că riscul ca România să se confrunte cu noi standarde, în momentul în care ar dori să adera la moneda unică.

Totodată, el a precizat că Europa poate juca un rol global, doar dacă vorbește în numele celor 27 de state membre.

”O Europă a celor 6 sau 15 nu mai contează în niciun caz, economic, politic, nu va putea să-și asume rolul global în relația cu SUA sau China”, a avertizat Boștinaru, adăugând că și în materie de securitate sau de consolidare a integării economice ar fi greu de imaginat o Europă cu doi centri.

”Solicit oficial și imperativ președintelui României, în calitate de reprezentant al României la Consiliul European, așa cum a hotărât CCR, să informeze Parlamentul în legătură cu deciziile de la Bratislava și de la Malta - chiar dacă, din surse de la CE, știu că domnul președinte s-a retras de urgență la dezbaterea principală de la Malta, pentru a merge la Dresda – dar este imperativ să știm conținutul acestor discuții și, mai ales, să convenim o poziție comună a României pe care s-o promovăm și să ne batem pentru ea până la ultima consecință”, a conchis Boștinaru, apreciind că există un risc mare ca decizia să fie luată ”într-un conclav, într-un grup de inițiați”.

Încercând să înțeleagă și punctul de vedere al statelor occidentale, Sorin Moisă a susținut că ideea Europei cu două viteze vine ”dintr-un fel de frustrare” a statelor membre vechi față de ”o anumită încetineală a Estului european”.

Pe de altă parte, Moisă crede că acesta este ”cel mai prost moment și cel mai prost mod de a o face”, deoarece ”se va turna gaz pe focul polonez, maghiar, pe focul tututor frustrărilor de tip periferie-centru, legitime sau nu”.

Totodată, europarlamentarul român observă ”o lipsă de sensibilitate și o aroganță implicită uneori chiar involuntară a instituțiilor centrale” față de statele membre, inclusiv față de cele din Vest, cum a fost cazul cu Italia sau Spania.

”Realmente poate să ducă la distrugerea Uniunii” și ”să crească curentul naționalist, să crească frustrarea, sentimentul de non-apartenență, de neîncredetere, de înstrăinare, de alienare”, a spus Sorin Moisă.

Argumentând că proiectul european s-a bazat ”pe o frumoasă fantasmă a unui împreună, în ciuda diversității”, Moisă este de părere că o Uniunea cu două viteze ar produce ”o fractură în imaginarul colectiv pozitiv despre UE, atât cât mai e el” și consideră că statele vestice ar trebui să-și asume riscul ”de a sta pe loc” pentru a-i aștepta pe estici.

Poziția românilor din ALDE:

Renate Weber are ”o părere foarte proastă” despre Europa cu două viteze, subiect care nu este unul nou.

”Starea de spirit în PE se cam cunoaște, nu e în favoarea acestei idei de Europă cu două viteze…În opinia mea, totul se întâmplă pentru că e un an electoral în câteva țări … domnul Juncker se face purtătorul de cuvânt, probabil, al ideilor de campanie electorală ale doamnei Merkel”, a spus Weber.

Ca și Sorin Moisă, Renate Weber încearcă să înțeleagă și punctul de vedere al vesticilor.

”Putem să ne supărăm pe ei din varii motive. Dar nu e numai vina lor că noi am bătut pasul pe loc. Am fi putut să avansăm mult mai mult. Mergem toți pe teorii ale conspirațiilor. Or fi și alea parțial adevărate sau bune la ceva. Dar în realitate noi am bătut mult pasul pe loc în cei 10 ani”, este de părere eurodeputatul român.

În schimb, Weber consideră că este o greșeală faptul că se ”apasă pe pedala frustrărilor”, apreciind că după atâtea eforturi de integrare, e greu de făcut pași înapoi.  

Și Norica Nicolai consideră că nu este vorba de ”un răspuns nou” la problemele Europei, ci este un rezultat al ”unui impuls al tipului de gândire federalist”, mai ales în contextul unui ”leadership lipsit de soluții”.

Totodată, Nicolai nu crede că vor fi făcuți pași concreți înainte de alegerile din Germania, propunerea reprezentând doar ”o șansă” oferită lui Merkel de a fi realeasă ”printr-un discurs nu de tip Le Pen, ci mai ponderat, dar în esență aceeași poveste”.

În opinia sa, o schimbare a sistemului de vot din UE ar însemna practic existența unui grup de state membre care ar încerca să impună celorlalte țări membre deciziile lor. 

”Nu știu în ce măsură va putea funcționa o Europă cu cetățeni de mâna întâi și cu cetățeni de mâna a doua, unii cu mai multe drepturi, alții cu mai puține”, a mai spus Nicolai.

România n-are opinii 

Eurodeputații români din ALDE au remarcat faptul că România nu are o poziție pe această temă.

Ca și pe alte subiecte importante, la București nu se discută și ”nu știm ce înțelege națiunea română, ce vrea ea”, a afirmat Mircea Diaconu, în timp ce Renate Weber a declarat că, după prezentarea lui Juncker, ”în mod normal ar trebui o dezbatere în Parlament”, amintind că în alte parlamente e o practică frecventă să fie invitați europarlamentari.

”Nu e normal ca președintele să se ducă să negocieze de unul singur”, a susținut Weber.

De altfel, Mircea Diaconu a declarat că eurodeputații ALDE vor face ”un fel de interpelări naționale”, în mod oficial, către conducerea Parlamentului, în încercarea de a ”impune astfel de subiecte acasă”.