În Europa, peste 5,000 de cetățeni, majoritatea tineri, s-au alăturat grupărilor extremiste din Siria și Irak. Motive: de la lipsa unor valori sau apartenența la un grup, la lipsa educației și incluziunii sociale, depresie, ură.

Maysa este o adolescentă din Bruxelles, de origine musulmană, racolată și recrutată de gruparea Statul Islamic prin intermediul rețelelor sociale. tânăra și-a relatat povestea jurnaliștilor de la The Guardian, semnalând și câteva dintre motivele care au determinat-o să îmbrățișeze calea radicalizării.  

Specialiștii care au discutat cu Maysa au afirmat, citați de HotNews.ro, că povestea tinerei sună „depresiv de cunoscută”. 

La fel ca Maysa, mai sunt alte aproximativ 550 de fete din întreaga Europă care și-au părăsit căminele și s-au alăturat grupărilor teroriste.

De ce aleg tinerii calea radicalizării? Fiecare profil implică diferite aspecte ale vieții individuale, transformări, roluri și momente critice din viața acestor tineri.

Pendulând între izolarea socială și cea culturală

Incultura religioasă, teama față de „celălalt”, radical „diferit” față de tine, necunoașterea reciprocă, lipsa de educație, sunt doar câteva motive care îi determină pe tineri să se refugieze în ideologii extremiste, în care cred că își pot găsi identitatea. Izolarea socială și cea culturală, a unor grupuri minoritare din numeroase state membre ale UE, indică o necesitate stringentă de mobilizare generală, la nivel european, în special în ceea ce privește prevenția radicalizării tinerilor. 

Citește și Europarlamentar francez: radicalizarea și jihadismul se realizează prin internet și în închisoare   

Diversitatea culturală transformă educația într-o competență națională, motiv pentru care, abordarea autorităților în ceea ce privește prevenirea radicalizării tinerilor și combaterea inegalităților din unele școli, este foarte diferită, susține eurodeputata Rachida Dati (PPE, Franța), în Raportul său. 

Lipsa unor valori comune

Peste 57% dintre tinerii europeni se simt marginalizați în țările lor. Lipsa acută de valori comune îi determină pe mulți dintre ei să nu se mai identifice cu propria națiune. Rămași fără alternativă, aceștia încearcă să găsească un numitor comun, cât de mic, care poate fi religia. De cele mai multe ori însă, acest „refugiu” coincide cu o formă radicalizată a religiei. 

Experții sunt de părere că povestea Maysei este una tipică pentru „noul val de recrutări”, mergând dincolo de „politică sau religie”:

„Este vorba despre anumiți indivizi care se asociază pentru plăcerea de a face parte din ceva măreț. Este o subcultură a tinerilor (…) iar grupurile de socializare joacă un rol important”,

este de părere Rik Coolsaet, expert în politica militanților islamiști.

În fond, toți acești tineri, ademeniți de extremiști, caută acel sentiment pierdut al apartenenței, unității și comunității. 

Depresia și sentimentul deznădejdii

În prezent, depresia în rândul tinerilor este un fenomen îngrijorător, în ascensiune. Aceasta poate avea cauze multiple precum: lipsa stimei de sine, obstacolele vieții cotidiene, inegalitatea socială, tendințele suicidale, tulburările mentale, transformările fizice, emoționale sau hormonale, bolile cronice, lipsa unor abilități de socializare, marginalizarea la școală etc.

În România, de exemplu, cazurile de suicid în rândul tinerilor, cu vârste cuprinse între 15 -19 ani, sunt cu 50 de procente peste media europeană, față de adulți (unde avem o creștere de 21 procente).  

Satrea de deznădejde îi vulnerabilizează pe tineri, transformându-i într-o pradă ușoară pentru teroriștii care îi abordează online.

Mulți dintre adolescenții care au fost radicalizați de ISIS și care după câțiva ani au revenind în sânul familiilor susțin că, pentru ei, în momentul respectiv, rețelele teroriste au părut singurul refugiu, singura salvare.

Maysa mărturisește, la rândul ei, că absolut „tot ceea ce a vorbit [n.r. cu fetele care au racolat-o], literatura de specialitate sau lucrurile care i-au fost prezentate, au venit direct de la [ISIS]". Adolescenta susține că fetele cu care s-a împrietenit pe rețelele sociale i-au prezentat o lume utopică, aproape de perfecțiune, motivând-o astfel să se alăture grupării:

„Ajunsesem în punctul în care, să ajung [în Siria] era tot ceea ce vroiam să fac. Am crezut tot ceea ce îmi spuneau. Apoi, după ce am văzut videoclipuri cu decapitări, am plâns”,

mărturisește adolescenta. 

Ura sau răzbunarea față de familie sau societate

Teribilismul pare să fie răspunsul la revolta tinerilor față de familie sau sistem. Majoritatea sunt plini de furie, tristețe sau frustrări și vor să se răzbune fie pe propriile familii, fie pe societatea care refuză să îi accepte.

Adolescentele par mult mai marcate de această izolare, față de bărbați. În special tinerele care poartă pe față vălul, au capul acoperit și poartă și  jilbab-ul, afirmă că se simt de multe ori ținta comentariilor discriminatorii în public.

Alți tineri își motivează alegerea terorismului radical deoarece, susțin ei, persecutarea musulmanilor la nivel global continuă, iar imaginile rasiste care circulă pe rețele sociale și media occidentale sunt tot mai numeroase și defăimătoare la adresa islamului.  

Nu toate tinerele racolate de grupările extremiste provin din medii marginalizate. Cazul Maysei este o dovadă în acest sens și nu este singular. Media internațională s-a inflamat se această problemă odată cu fuga adolescentei londoneze, de 16 ani, Khadiza Sultana, plecată în Siria împreună cu alte două prietene de aceeași vârstă.

Tinerele proveneau din familii bune, stabile și păreau  cât se poate de fericite. experții susțin că părinții acestor  tinere pur și simplu nu sesizează problema cu care se confruntă copiii lor:

Multi sunt chiar fericiți să vadă că ficele lor s-au calmat și au încetat să mai bea alcool sau să le provoace probleme”, mărturisește un profesor care lucrează cu tinerii din Molenbeek.

Pe Khadiza, care în prezent este căsătoriă cu unul din militanții Statului Islamic, sora sa o așteptă încă acasă. Tot ce i-a rămas de la ea este o eșarfă, uitată în fugă, când Khadiza a fugit de acasă. Ca soră, îi este greu să înțeleagă de ce aceasta a optat pentru calea radicală a islamului și speră încă ca sora ei să se întoarcă.  

Povestea  Khadizei Sultana, din Marea Britanie. Sursă video: New York Times

Credulitate, racolare, radicalizare

Radicalizarea se face online și prin intermediul închisorilor iar un factor important îl joacă rețelele sociale și marii furnizori de internet care permit circularea mesajelor cu un puternic conținut extremist.

Așa cum atrage atenția și Rachida Dati, în raportul său, convertirea tinerilor la islamul radical se realizează cel mai ușor online, prin materialele promovate pe site-urile extremiste, cărora tinerii creduli le cad victime sigure.

„Eram pe deplin radicalizată. Nu gândeam cu propria minte. Nu eram cea care sunt eu”,

își amintește Maysa care doar acum se poate distanța de cele petrecute și poate să înțeleagă ceea ce i s-a întâmplat:

„Mă uit înapoi și parcă văd o gaură neagră", mărturisește tânăra.

„Îmi spuneau cum în Statul Islamic nu există crime, violențe sau discriminare. Vorbeau despre relațiile dintre bărbați și femei și Îmi promiteau că îmi voi găsi un soț bun, chiar și dacă ar trebui să fiu una din multele lui soții. Vorbeau despre lupta împotriva infidelilor și ereticilor, însa nu au menționat niciodată cazuri de violență sau execuții", a spus adolescenta belgiană.

Prevenirea radicalizării tinerilor

Miercuri, Parlamentul European s-a poziționat în favoarea condamnării penale a furnizorilor de internet, care nu elimină conținutul radical. parlamentarii europeni sunt de părere că materialele care îndeamnă la ură și promovează extremismul radical pe internet trebuie să fie șterse iar furnizorii de internet și rețelele sociale să răspundă penal dacă nu se conformează în acest sens. Însă, lupta împotriva radicalizării tinerilor trebuie începută în școli, prin eliminarea excluziunii elevilor de alte naționalități. 

Surse: The Guardian

Studiul ‘Till Martyrdom Do Us Part’ Gender and the ISIS Phenomenon

Raportul eurodeputatei Rachida Dati, privind combaterea recrutării și radicalizării tinerilor europeni de către rețelele teroriste