Romania a aderat la Uniunea Europeana cu un deficit mare in domeniul cercetării si inovarii, pe care nu l-a recuperat în cei zece ani ca membra a blocului comunitar, avertizeaza europarlamentarul Victor Negrescu (PSD/S&D), într-un interviu acordat HotNews. În prezent, romanii aplică doar in proportie de 3% la competițiile pentru granturile europene, ”foarte putin”, mai spune el.

HotNews: V-ati implicat in zona de IT&C, inovare. Cum priviti de la Bruxelles locul Romaniei - ultimul din Uniunea Europeana, din cate spune Comisia Europeana - in ceea ce priveste inovarea?

Victor Negrescu: Inainte de orice, ma bucur ca avem o discutie aplicata si detaliata despre un domeniu foarte important pentru Romania – si pentru Europa.

Intr-adevar, nu doar in tabloul de bord al inovarii prezentat de Comisia Europeana regasim Romania pe ultimul loc, dar si in clasamentul pe baza indicelui DESI (Indicele economiei si societatii digitale - Digital Economy and Society Index) pentru 2017. Potrivit acestei evaluari, stam foarte bine la acoperire pentru conexiunile in banda larga la viteze mari in zonele urbane, insa foarte rau la rata digitalizarii economiei, inclusiv in ceea ce priveste serviciile publice, si la nivelul competentelor digitale. Avem deficit de infrastructura in anumite zone si implicit o inegalitate a accesului la serviciile de conectivitate. Suntem fruntasi la viteza internetului, dar codasi la folosirea internetului la nivelul intregii populatii.

Insa nu putem totusi sa nu privim imaginea de ansamblu, care indica un progres cert – chiar daca extrem de lent. Dovada este cresterea contributiei sectorului IT&C la Produsul Intern Brut.

Trebuie sa recunoastem ca cercetarea, dezvoltarea si inovarea reprezinta un domeniu in care Romania a pornit inca de la inceput, de la momentul aderarii la UE, cu un deficit. Si in acesti 10 ani, decalajul inca nu s-a recuperat. Astazi, fara indoiala sectorul IT&C reprezinta o poveste de succes, dar potentialul Romaniei la acest capitol e departe de a fi fructificat la maxim.

Avem nevoie de resurse mai multe, atat de la bugetul public, cat si prin stimularea mediului privat. Trebuie sa sprijinim sistemul de educatie deoarece scoala este cea care poate contribui decisiv la dezvoltarea competentelor digitale si antreprenoriale ale noilor generatii. De aceea sustin ca alfabetizarea digitala sa inceapa cat mai devreme. Nu in ultimul rand, avem nevoie de stimularea parteneriatului dintre organizatii de cercetare si firme, care sa sustina ideea de antreprenoriat bazat pe inovare. Cred in important crearii unui ecosistem care sa faca legatura intre cercetare, piata muncii si economie.

In ciuda problemelor existe si multe exemple pozitive cu care ne putem mandri la nivel european. Romania are o oportunitate extraordinara in acest domeniu. Este vorba despre proiectul ELI-NP – Laserul de la Magurele. Acest proiect ar putea inversa fluxul de migratie a elitei intelectuale – numerosi cercetatori, IT-isti, medici etc. s-ar putea intoarce in tara – si ar putea atrage cercetatori din intreaga lume, dar si companii producatoare de echipamente medicale, de software din industria apararii care folosesc laserul etc. Din ce stiu, se estimeaza ca Laserul de la Magurele ar putea crea peste 12.000 de locuri de munca.

E important sa avem nuclee regionale de inovare – raportul Comisiei despre inovare, acela care plaseaza Romania pe ultimul loc, indica faptul ca astfel de nuclee exista inclusiv in zone cu performante mediocre – de exemplu la Bratislava in Slovacia. Aceste ecosisteme locale pot trage in sus tot domeniul. La Magurele putem avea un nucleu al inovarii si un pol de crestere economica. Ramane de vazut cum vom valorifica oportunitatea.

HotNews: Cum pot ajuta Parlamentul European si in special europarlamentarii romani ameliorarea performantelor Romaniei in inovare?

Victor Negrescu: Pot sa vorbesc despre experienta mea, despre cum am decis sa contribui la acest efort. In primul rand am fructificat faptul ca sunt cadru universitar si interactionez des cu cercetatori romani si nu in ultimul rand am lucrat in domeniul IT&C si cunosc astfel potentialul acestui sector.

Astfel, inca de la preluarea mandatului am cautat sa vin cu initiative personale dar punctuale si cu rezultate clare. Am initiat si convins Comisia Europeana sa finanteze o serie de proiecte pilot destinate sectorului dar am si reusit sa atrag atentia decidentilor europeni asupra performantelor si oportunitatilor din Romania din domeniul inovarii si IT prin organizarea de evenimente in tara sau la Bruselles.

Sunt bucuros sa spun ca pana in prezent Comisia Europeana a finantat 8 proiecte pilot initiate de mine care valoreaza in total peste 9,3 milioane de euro. M-am axat pe acele domenii unde avem cea mai mare nevoie de atentie, fonduri, infrastructura (sanatate, educatie, industrie), exploatand in principal potentialul nostru urias din domeniul IT, digital sau al inovarii. Cum spuneam, avem un deficit mare in ce priveste legatura dintre industrie, cercetare si forta de munca locala. Se intampla sa apara idei geniale, dar antreprenorii care le au nu gasesc sprijinul necesar pentru a le pune in practica. O echipa de studenti de la o universitate poate construi un prototip inovativ, dar nu exista companie capabila sa-l si produca pentru piata. Si tot asa. Eu am incercat sa gandesc proiecte care sa faca intotdeauna aceasta conexiune, sa lege intr-un concept comun diversele forme de resurse care exista intr-o regiune si sa le valorifice pe toate, in beneficiul Romaniei in mod special.

Am avut inclusiv rezultate neasteptate: de exemplu, o initiativa a mea, pentru educatie fiscala prin mijloace digitale, care a fost aprobata de Comisia Europeana, va fi finantata cu 500.000 de euro iar compania aleasa de Comisie pentru implementare este chiar din Romania! Deci, ideea a plecat din Romania, iar beneficiile vor veni tot aici.

M-am bucurat sa pot organiza si evenimente prin care sa promoveze la Bruxelles diverse povesti de succes romanesti – de exemplu, chiar in acest an, in aprilie, am invitat dezvoltatori de jocuri video din Romania ca sa-si prezinte produsele in cadrul unei expozitii. Poate ca se stie mai putin, dar avem in jur de 7000 de locuri de munca asigurate de acest sector si potentialul e urias, fiindca vorbim de o industrie in crestere masiva la nivel global. Tot in acelasi sens am organizat conferinte de promovare a ideilor inovative romanesti dar si sesiuni de informare despre granturile europene disponibile la nivelul Comisiei Europene in care am implicat startupuri romanesti din agricultura, cercetare sau IT&C cautand in acelasi timp sa sprijin tinerii cu rezultatele scolare deosebite din diferite zone din tara.

HotNews: Sunteti membru al Comisiei de Buget a PE. Cum apreciati bugetul UE in acesti ani, 2017, 2018, in ceea ce priveste alocarile pentru cercetare-inovare, startupuri inovatoare?

Victor Negrescu: Inovarea a fost plasata in centrul strategiei UE privind cresterea economica si crearea de locuri de munca. Tocmai de aceea, bugetele alocate unor domenii precum cercetare, inovare, educatie, IMM-uri sau infrastructura, cele care intaresc competitivitatea economica, sunt in crestere.

Pentru 2018, vor fi majorate bugetele unor programe importante: programul de cercetare Orizont 2020; programul COSME, care finanteaza IMM-uri; programul Erasmus+; cercetarea in domeniul apararii.

Dupa cum stim, statele membre sunt incurajate sa investeasca 3% din PIB in cercetare si dezvoltare pana in 2020 (1% din fonduri publice, 2% din investitii private) - unul dintre cele 5 obiective majore ale Strategiei Europa 2020. Obiectivul de 3% a fost indeplinit insa de putine state membre deocamdata (media UE e undeva in jur de 2%). Iar daca ne uitam in afara UE, vedem ca state precum Coreea de Sud si Israel depasesc chiar 4% - un indicator pentru concurenta cu care se confrunta UE.

Problema nu este dimensiunea fondurilor ci modul de alocare. De aceea in raportul de implementare al programului Orizont 2020 am criticat deschis lipsa de transparenta in acordarea finantarilor, faptul ca prea putine fonduri ajung in Estul Europei aratand in acelasi timp posibile metode de simplificare prin care se pot aloca fonduri mai rapid pentru proiectele inovative. Ce am remarcat este faptul ca doar 20% din proiectele depuse obtin finantare iar in general vorbim de consortii care par abonate la aceste fonduri. Mai mult decat atat inca exista diferente in plata cercetatorilor in functie de locul de provenienta, o discriminare incorecta care trebuie sa dispara atunci cand vorbim de premierea excelentei.

Urmatoarea etapa este sa lucram la dezvoltarea viitorului program, FP9, pe care il doresc mai accesibil si mai usor de accesat pentru cercetatorii din Romania si pentru antreprenorii la inceput de drum. De aceea ii invit pe toti cei care vor citi acest interviu sa ma contacteze si sa vina cu ideile lor pentru ca avem nevoie de punctele de vedere ale celor care lucreaza in inovare in Romania.

HotNews: Sunt programe europene, ca Orizon 2020, care finanteaza inovarea. Cum apreciati implementarea lor? Romania in ce masura reuseste sa benefizieze, mai ales firmele romanesti?

Victor Negrescu: Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare si inovare din istoria UE si este un instrument extraordinar de creare de locuri de munca. Din pacate, din Romania se depun extrem de putine proiecte chiar daca la nivel european exista finantari anuale care pot merge spre 23 de miliarde de euro. Am vazut estimari care arata ca, in total la competitiile de proiecte pentru granturi europene, romanii aplica in proportie de 3%. E foarte putin!

S-au facut evaluari ale punerii in aplicare a programului Orizont 2020 si s-a evidentiat succesul acestui program – recent (chiar in iunie 2017), Parlamentul European a adoptat Rezolutia referitoare la evaluarea punerii in aplicare a programului. Exista evident si anumite propuneri pentru imbunatatirea programului, cum ar fi consolidarea stiintei deschise sau promovarea mai intensa a egalitatii de gen, dat fiind faptul ca in majoritatea domeniilor nu se atinge obiectivul minim de 40%. La initiative europarlamentarilor din Estul Europei s-a pus accent si pe discrepanta intre regiuni in ce priveste investitiile in cercetare si dezvoltare. Aici este slabiciunea si oportunitatea noastra.

Avem institute de cercetare, avem activitatea de cercetare asociata marilor universitati din tara, incepem sa fim prezenti in proiecte de cercetare nationale si internationale. Avem resursa umana capabila, bine pregatita, cu o capacitate mare de inovare. Miza este aceea de a o mentine in tara, iar programele si finantarea Uniunii Europene ofera cercetatorilor romani posibilitatea sa lucreze aici, acasa, la standarde si cu salarii occidentale.

Am apreciat demersul mai multor universitati din tara si am solicitat personal, in Parlamentul European, eliminarea discriminarilor de salarizare existente intre cercetatorii din Est si cei din Vestul Europei. In calitate de membru al Parlamentului European, dar si de cadru universitar, era de datoria mea sa duc acest demers mai departe si sa ma lupt pentru drepturile cercetatorilor romani. Iar eforturile noastre la Bruxelles au dat rezultate. Comisia Euroepan a schimbat regulile de salarizare pentru cercetatorii din programul Orizont 2020, stabilind o grila mai echitabila privind salarizarea dar trebuie sa continuam acest proces pentru a ajunge la egalizarea veniturilor.

La fel de important este si faptul ca organizatiile de cercetare si companiile romanesti sunt atractive pentru actorii similari din Occident si sunt acceptate ca parteneri in proiecte. Aceasta, in conditiile in care majoritatea proiectelor necesita parteneri din alte tari.

Dar, repet, nu aplicam suficient pentru proiecte, nu exploatam atat cat am putea oportunitatea extraordinara oferita de banii europeni. Totusi, exista suficienti oameni creativi cu idei de afaceri sau de proiecte. Pentru ei am creat site-ul http://www.granturieuropene.ro/, un loc unde se pot informa despre oportunitati de finantare europeana.