Elena Calistru, Funky Citizens, a prezentat marți o serie de știri false despre UE răspândite în mass-media și în social-media și identificate de participanții la conferința "EUROPE Check this out!" - Confruntarea Euro-miturilor.

Partea a II-a: Fact-cheking - Zece mituri despre UE:

Elena Calistru, Funky Citizens:

1. UE ne distruge cultura, tradiția, religia. 

  • în realitate, UE își propune prezervarea culturii și tradițiilor din statele membre, inclusiv atunci când ia decizii.
2. UE dă produse mai proaste în Estul Europei. 

3. UE ne obligă să ardem viile. 

  • parțial e adevărat, susține un jurnalist din presa locală, explicând că nu se pot da bani europeni pentru viile ”nenobile”, astfel că pentru a obține finanțare trebuie schimbate soiurile.
  • un alt jurnalist susține că prevederea nu se aplică persoanelor fizice.
4. UE ne va obliga să acceptăm căsătoriile între persoanele de același sex. 
  • informația a pornit de la cazul soților Relu Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton.
5. UE ar distruge micul producător.
6. România e doar o piață de desfacere.
7. UE nu lasă să construim o autostradă care să lege România de R. Moldova.
8. UE vrea să reglementeze internetul.
9. UE ne impune doar nouă un deficit de 3% - pe italieni i-a iertat, ne obligă la descentralizare.
10. Rusia încearcă să ne destabilizeze trimițându-ne moldoveni, care să obțină cetățenia română.

 Giovanni Zagni, Pagella Politica (Italia): 

  • Pagella Politica e principala organizație din Italia care se ocupă de fact-cheking, din 2014 are o colaborare cu RAI, recent au încheiat o colaborare și cu agi.it.
  • la referendumul constituțional de anul trecut au făcut fact-cheking: numeroase știri false propagate prin social media, precum cea despre 500.000 buletine de vot deja ștampilate cu ”da” (propunerile de reformă ale premierului Matteo Renzi au fost respinse de italieni, iar prim-ministrul a demisionat - n.r.).
  • dezbaterea politică a devenit mult mai complicată, ca și lumea în care trăim.
  • politicienii tind în prezent să dea asigurări că folosesc informații/date exacte.
  • fact-cheking e mai mult decât un nou trend în jurnalism.
Lucja Homa, demagog.org.pl:
  • demagog.org.pl face parte dintr-o organizație care acoperă și Cehia și Slovacia.
  • prima reacție a politicienilor și a media a fost că fac o treabă bună, dar nu pot fi luați prea mult în serios, mai ales că mulți dintre cei care fac fact-cheking sunt studenți.
  • situația s-a schimbat, le-am reamintit politicienilor că sunt responsabili nu doar pentru ceea ce fac, ci și pentru ceea ce spun.
  • nu cred că politicienii iau decizii bazându-se pe date, ceea ce e greșit.

Cosmin Popa, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române: De ce e atât de eficientă propaganda rusă? 

  • propaganda rusă nu a devenit încă un câmp de expertiză academică.
  • suntem în situația stranie în care am uitat de istorie, trebuie regândit rolul istoriei în sistemul educațional al Occidentului.
  • pe ruși n-o să-i bată nimeni în propagandă.
  • suntem în plin război ideologic, în care propaganda e doar una dintre componente. 
  • nu cred în infaibilitatea propagandei ruse. 
  • obiectivul rus: minarea sistemului internațional, Rusia duce un război de gherilă.
  • ar trebui să ne gândim la punctele noastre slabe.

Corina Rebegea, Center for European Policy Analysis: Ecosistemul dezinformării: 

  • nu sunt doar agenți de influență sau oameni plătiți de Kremlin care să răspândească știri false, ele sunt întărite de zona mediatică din România: site-uri obscure, platforme de știri, care, în realitate, sunt vehicule ale unor mesaje prin care se răspândește teamă.
  • unele site-uri au un profil foarte clar pro-Kremlin, dar altele, nu, și asta complică analizarea influenței ruse în România.
  • mai sunt și o serie de bloguri.
  • mediul favorit de propagare e Facebook, dar mesajul e preluat și de televiziuni și de politicieni. Acesta e cel mai îngrijorător aspect, Moscova nu trebuie să investească foarte mult în aceste site-uri, jocul lor e făcut de cei în căutarea de senzațional.
  • se face referire la așa-ziși experți și se creează senzația de credibilitate.
  • narațiuni periculoase: apelul la naționalist, criticarea Occidentului, teoriile conspiraționiste au și implicații de securitate.
  • tehnici: false dileme - precum în cazul atacului chimic din Siria, apelul la emoții, care face faptele irelevante, exagerări, metafore și artificii de limbaj - titlu fără legătură cu conținutul, prezentarea de opinii drept fapte.
  • e nevoie de campanii de comunicare privind dezinformarea, pentru a înțelege cum este produs un neadevăr, proiecte educaționale, pentru jurnalismul de investigație.
  • lipsește și elementul de cercetare, nu știm care e publicul cel mai vulnerabil la știri false, cum ajungem la ei, ce tip de media consultă. 
  • dezinformarea e o problemă inclusiv de securitate, trebuie găsite soluții creative.
  • e nevoie să ne creăm și propriile narațiuni, să vorbim despre valorile europene, să comunicăm ceea ce trebuie comunicat de acum câțiva ani.

Armand Goșu, conferențiar universitar la Universitatea București, despre propagandă și știri false: 

  • cei mai buni promotori ai fake-news-urilor nu sunt rușii, ci politicienii europeni.
  • politicieni europeni vorbeau de sperietoarea Soros încă din 2013, la noul anul trecut - la fel.
  • putem să spunem că Trump e agent rus? Sau Orban? Nu.
  •  cum putem contracara? unii spun că e nevoie de resurse financiare importante, eu spun că nu așa, ar fi o prostie. trebuie să consolidăm instituțiile, educând opinia publica, tinerii în materie de media, fake-news.
  • dacă întărim serviciile secrete, dacă nu lucrăm la atenuarea surselor de tensiune facem jocul lui Putin.
  • Rusia știe că nu ne poate cuceri, vrea doar să ne schimbe, să arătăm ca ea.
  • trebuie apărate valorile noastre, doar atât.

În cadrul conferinței au fost identificate 10 euromituri, a precizat în deschiderea conferinței de marți șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Cristea.

Ea a declarat că există o legătură directă între mișcările anti-UE și știrile false și se observă, în același timp, o schimbare a peisajului politic în UE, cu un succes al partidelor populiste.

S-a ajuns la ”situația paradoxală a unor oameni plătiți din bani europeni, sunt membri ai PE, dar sunt împotriva UE și chiar pledează pentru dispariția ei, a mai declarat Cristea.

Șefa Reprezentanței CE a mai spus că UE a devenit un țap ispășitor, decontând nemulțumirile cetățenilor față de performanța guvernanților lor din statele membre. Asta și pentru că acești guvernanți, pentru a se apăra, pasează responsabilitatea instituțiilor europene și ajungem la formulări de genul ”Bruxelles a decis”, ”Bruxelles ne-a impus”.

Cristea a reamintit că Executivul european nu poate impune absolut nimic până nu are acordul statelor membre și al PE, unde cetățenii UE își votează direct reprezentanții.

+++

Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează, în perioada 23-25 aprilie, o serie de activități dedicate dezinformărilor, știrilor false și demontării acestora, cu titlul  ”Europe: check this out!”, dedicat presei de specialitate.