Ionuț Simion, expert la PricewaterhouseCoopers România, spune că 25% dintre tinerii sub 24 de ani nici nu lucrează, nici nu sunt în cicluri de educație. Valorificarea potențialului tinerilor ar conduce la creșteri semnificative ale PIB - raport.

 O analiză comparativă, realizată pe 34 de state din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), indică Elveția, Germania și Austria în topul țărilor care au mizat, anul trecut, pe maxima implicare a tinerilor pe piața muncii. Acestea au fost urmate de Islanda, Norvegia și Canada. 

"România [...] ar putea beneficia foarte mult prin creșterea participării tinerilor pe piața muncii [...] Aproximativ un sfert dintre tinerii din România sub 24 de ani nu lucrează și nici nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională.", apreciează Ionuț Simon, country managing partner, în cadrul PricewaterhouseCoopers România (PwC România).

"Germania, Elveția și Austria oferă cele mai bune modele de urmat pentru dezvoltarea potențialului tinerilor. Aceste state au avut o creștere mai mică a șomajului în rândul tinerilor datorită sistemelor educaționale, de formare vocațională și ucenicie, ce minimizează numărul de tineri ce nu se pot integra pe piața muncii",

 

susține John Hawksworth, economist șef al PwC și semnatar al raportului. 

Raportul PwC subliniază nu doar importanța gradului de participare a tinerilor pe piața muncii, ci și programele educaționale și cele de formare oferite de țările OECD.

Astfel, experții economici arată că, între 2006 - 2011, majoritatea statelor s-au confruntat cu o scădere a scorurilor medii ale Indicelui PwC al Forței de Muncă Tinere (PwC Young Workers Index). Anul trecut, aproximativ toate statele OECD s-au situat cu mult sub nivelurile din 2006, înaintea debutului crizei financiare la nivel global.  

Într-un scenariu optimist, vehiculat de specialiști, țările OECD ar putea beneficia de o creștere a PIB-ului, între 1-9 procente în state precum Suedia, Danemarca, Marea Britanie, SUA, Spania, Grecia, Italia și Turcia, PIB-ul țărilor OECD ajungând la aproximativ 1,2 trilioane de dolari (estimat la valorile PIB din 2015).

Descriere tabel: Creșterea pe termen lung estimată pentru economiile țărilor OECD, având ca punct de reper atingerea nivelurilor de integrare a tinerilor cu vârste între 20 și 24 de ani pe piața muncii  din Germaniei.

Sursa: Analiză PwC bazată pe datele cu privire la tinerii NEET - Not in Education and Employement). Majoritatea indicatiorilor se referă la 2013. În privința 2015, este vorba de estimările FMI.

Elveția, Olanda, Islanda și Luxemburg nu sunt incluse întrucât scorurile lor sunt egale sau ușor mai mici decât cele ale Germaniei. Japonia este exclusă din analiză din cauza lipsei de date comparabile cu cele provenite de la OECD pe subiectul tinerilor NEET. Ultima coloană reprezintă impactul estimat asupra valorilor pentru 2015. Beneficii nu pot fi atinse imediat, ci pe termen lung.

Dacă țările aflate în coada clasamentului ar profita de potențialul forței de muncă în rândul tinerilor sub 25 de ani, acestea ar putea beneficia de miliarde de dolari la bugetele de stat. 

Șomajul în rândul tinerilor aduce cu sine aptitudini lacunare și lipsa unor competențe necesare care "pot avea un impact pe termen lung sub forma unei productivități scăzute și unui grad mai scăzut de inovație. Este crucial pentru companii să se adapteze ca să atragă și să păstreze noi tinere talente, una dintre modalitățile prin care pot face asta fiind chiar investirea în stagii de practică și în formare profesională pentru tineri”.

Acești tineri reprezintă un uriaș depozit de creativitate și productivitate pe care ca națiune ar trebui să-l valorificăm. Pentru a îmbunătăți situația va fi nevoie de politici coerente în domeniul educației, de creșterea investițiilor în domeniu, de alinierea programelor școlare cu necesităților pieței muncii, dar și de implicarea sectorului privat în sistemul de educație și de formare profesională",

 este de părere Ionuț Simion.

Detalii pe pwc.ro